Râul Caraș (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Râul Caraș
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Râul Caraș Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Râul Caraș Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Caraș-Severin
 România
Cel mai apropiat orașOravița
Coordonate45°05′12″N 21°32′57″E () / 45.08667°N 21.54917°E[1]
Suprafață589,50 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2011
Cod SCI/SPAROSCI0361

Râul Caraș este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Banatului, pe teritoriul județului Caraș-Severin.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se întinde în partea vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriile administrative ale comunelor: Grădinari, Ticvaniu Mare, Vrani și Vărădia[2] și este străbătută de drumul național DN57, care leagă orașul Oravița de localitatea Moravița, Timiș.

Înființare[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[3] și se întinde pe o suprafață de 589,50 de hectare.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, pajiști, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală a extremității sud-vestice a Banatului[4].

Vidră de râu (Lutra lutra)

Arealul „Râul Caraș” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a câtorva specii din fauna sălbatică a județului Caraș-Severin.

La baza desemnării acestuia se află nouă specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[5]; opt dintre acestea aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: trei mamifere: vidra de râu (Lutra lutra)[6], liliacul comun (Myotis myotis)[7] și liliacul de iaz (Myotis dasycneme)[8]; țestoasa de baltă (o reptilă din specia Emys orbicularis)[9]; trei amfibieni: tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[10]) și buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina) [11] și ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[12]; precum și doi pești din speciile: mreană vânătă (Barbus meridionalis)[13] și boarță (Rhodeus sericeus amarus)[14].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice); astfel:

Biserica "Sf. Arhangheli" din Secășeni
  • Biserica "Sf. Arhangheli" din Secășeni, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
  • Biserica "Pogorârea Sf. Duh" din Vărădia, construcție 1750 - 1754, monument istoric.
  • Ansamblul fostei mănăstiri Vărădia, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Cârnacea, construcție 1834, monument istoric.
  • Biserica greco-catolică "Învierea Domnului" din Ticvaniu Mare, construcție 1772, monument istoric.
  • Podul turcesc, Podul Maria Thereza din satul Grădinari, monument istoric.
  • Situl arheologic de la Vărădia (așezare și castru roman: sec. II - III p. Chr., Epoca romană).
  • Situl arheologic de la Ticvaniu Mare (fortificație și necropolă din perioada Hallstatt).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Râul Caraș - Sit de importanță comunitară (coordonate); accesat la 1 martie 2014
  2. ^ Localizarea siturilor de importanță comunitară din România; accesat la 1 martie 2014
  3. ^ Ordinul MMDD nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; accesat la 1 martie 2014
  4. ^ Anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediuului - Râul Caraș (pag.114) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 1 martie 2014
  5. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 20 februarie 2014
  6. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 1 martie 2014
  7. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis; accesat la 1 martie 2014
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis dasycneme; accesat la 1 martie 2014
  9. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Emys orbicularis; accesat la 1 martie 2014
  10. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 1 martie 2014
  11. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina Bombina; accesat la 1 martie 2014
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 1 martie 2014
  13. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Barbus meridionalis; accesat la 1 martie 2014
  14. ^ Eunis.eea.europa.eu - Situl de importanță comunitară - Râul Cerna (fauna sitului) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 1 martie 2014

Vezi și[modificare | modificare sursă]