Lacurile Vaduri și Pângărați

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Lacurile Vaduri și Pângărați
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Situl la Pângărați
Situl la Pângărați
Harta locului unde se află Lacurile Vaduri și Pângărați Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Lacurile Vaduri și Pângărați Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Neamt county CoA.png Județul Neamț
 România
Cel mai apropiat orașPiatra-Neamț
Coordonate46°56′03″N 26°19′10″E / 46.93417°N 26.31944°E46.93417°N 26.31944°E / 46.93417; 26.31944 ()46°56′03″N 26°19′10″E / 46.93417°N 26.31944°E46.93417°N 26.31944°E / 46.93417; 26.31944 ()[1]
Suprafață452 ha
BioregiuneAlpină și continentală[2]
Înființare2011
Cod SCI/SPAROSPA0125

Lacurile Vaduri și Pângărați alcătuiesc o zonă naturală (arie de protecție specială avifaunistică - sit SPA) situată în partea nord-estică a României, pe teritoriul județului Neamț[3].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în centrul județului Neamț, pe teritoriile administrative ale comunelor: Alexandru cel Bun și Pângărați și pe cel al municipiului Piatra-Neamț. Situl este străbătut de drumul național DN15 care leagă orașele Turda și Bacău.[4]

Înființare[modificare | modificare sursă]

Situl ”Lacul Vaduri și Lacul Pângărați” (cu o suprafață totală de 452 ha.) a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 971 din 5 octombrie 2011 (pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5]. Acesta include lacul Bâtca Doamnei și rezervațiile naturale Pângărați și Vaduri.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Încadrat în bioregiunea geografică alpină a Munților Stânișoarei și cea continentală din bazinul mijlociu al râului Bistrița, situl dispune de cinci tipuri de habitate naturale: Ape dulci continentale (stătătoare și curgătoare), Mlaștini (vegetație de centură), smârcuri, turbării, Pajiști ameliorate, Alte terenuri arabile și Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicație, rampe de depozitare, mine, zone industriale). Acestea asigură adăpost și condiții prielnice de odihnă, hrănire, cuibărire și reproducere pentru diferite specii de păsări aflate în migrație pe culoarul est carpatic.

Prundaș gulerat mic (Charadrius dubius)[6]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979[7] (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: rață roșie (Aythya nyroca), rață pestriță (Anas strepera), rață mare (Anas platyrhynchos), rață cârâitoare (Anas querquedula), rață mică (Anas crecca), rață fluierătoare (Anas penelope), rață lingurar (Anas clypeata), rață cu cap castaniu (Aythya ferina), rață moțată (Aythya fuligula), rață scufundătoare (Aythya marila), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), mătăsar (Bombycilla garrulus), rață sunătoare (Bucephala clangula), stârc cenușiu (Ardea cinerea), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), lebădă de vară (Cygnus olor), chirighiță neagră (Chlidonias niger), dumbrăveancă (Coracias garrulus), prundaș gulerat mic (Charadrius dubius), lișiță (Fulica atra), ciocârlie urecheată (Eremophila alpestris), becațină comună (Gallinago gallinago), găinușă de baltă (Gallinula chloropus), cufundar mic (Gavia stellata), cufundar polar (Gavia arctica), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș râzător (Larus ridibundus), prigoare (Merops apiaster), codobatură galbenă (Motacilla flava), corcodel cu gât negru (Podiceps nigricollis), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), fluierar cu picioare roșii (Tringa totanus), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), pupăză (Upupa epops) și nagâț (Vanellus vanellus).[8]

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, case memoriale, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:

Biserica "Sf. Dumitru" a mănăstirii Pângărați

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj