Pădurea Torcești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pădurea Torcești
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Pădurea Torcești Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Pădurea Torcești Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Galati county CoA.pngJudețul Galați
 România
Cel mai apropiat orașTecuci
Coordonate45°40′51″N 27°29′26″E45°40′51″N 27°29′26″E[1]
Suprafață130 ha
BioregiuneStepică
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0178

Pădurea Torcești este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în sud-estul Moldovei, pe teritoriul județului Galați[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Umbrărești (în sudul satului Torcești)[3], în apropierea drumului național DN25, care leagă municipiul Galați de Tecuci[4].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 130 hectare[6].

Situl reprezintă o zonă de câmpie în lunca veche a Bârladului (lunci, pajiști, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) în sud-estul Podișului Moldovenesc încadrată în bioregiune stepică; ce conservă habitate naturale de tip: Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); și adăpostește o gamă arboricolă și ierboasă variată[7].

Căpşunică (Cephalanthera rubra)

Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar (Quercus robur), frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior), frasin pufos (Fraxinus pallisiae), velniș (Ulmus laevis), ulm de câmp (Ulmus minor, Ulmus procera), plop alb (Populus alba), plop cenușiu (Populus canescens), alun (Corylus avellana), soc negru (Sambucus nigra), păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), sânger (Cornus sanguinea), măceș (Rosa canina), salbă moale (Euonymus europaeus), verigariu (Rhamnus catharticus)[8] sau lemn câinesc (Ligustrum vulgare).

La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: usturoi sălbatic (Allium guttatum), căpșunică (Cephalanthera rubra), garofițe (cu specii de: Dianthus capitatus, Dianthus kladovanus), nemțișor (Delphinium fissum), frăsinel (Dictamnus albus), mlăștiniță (Epipactis helleborine), ghiocei (Galanthus elwesii), ghiocei de baltă (Leucojum aestivum), trânji (Neottia nidus-avis), joldeală (Serratula wolffii), stupiniță (Platanthera bifolia) sau untul vacii (Orchis morio)[9].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]