Tinovul de la Fântâna Brazilor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Tinovul de la Fântâna Brazilor
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Tinovul de la Fântâna Brazilor    Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Tinovul de la Fântâna Brazilor    Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Actual Harghita county CoA.pngJudețul Harghita
 România
Cel mai apropiat oraș Gheorgheni
Coordonate Coordonate: 46°30′24″N 25°15′21″E / 46.50667°N 25.25583°E / 46.50667; 25.2558346°30′24″N 25°15′21″E / 46.50667°N 25.25583°E / 46.50667; 25.25583[1]
Suprafață 41 ha
Bioregiune Alpină
Înființare 2007

Tinovul de la Fântâna Brazilor este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Harghita[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Harghita (aproape de limita teritorială cu județul Mureș), pe teritoriul administrativ al comunei Corund[3], în apropierea drumului național DN13A, care leagă stațiunea Sovata de orașul Odorheiul Secuiesc[4].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 41 hectare[6].

Situl reprezintă o zonă montană cu pajiști naturale, turbării, păduri de conifere și terenuri arabile (încadrată în bioregiunea alpină a Munților Gurghiului, unitate de relief a Carpaților Moldo-Transilvani, ce aparțin lanțului muntos al Carpaților Orientali); ce conservă habitate naturale de tip: Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccino-Piceetea) și Turbării cu vegetație forestieră[7] și protejează arboret cu specii predominante de molid (Picea abies) și pin de pădure] (Pinus sylvestris), care vegetează alături de mesteacăn (Betula verrucosa), mesteacăn pufos (Betula pubescens) sau plop tremurător (Populus tremula); precum și arbusti cu specii de merișor de munte (Vaccinium vitis idaea) și afin (Vaccinium myrtillus)[8].

La baza desemnării sitului se află căteva specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică[9], printre care: broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca roșie de munte (Rana temporaria)[10], salamandră de foc (Salamandra salamandra) sau șopârla de munte (Zootoca vivipara)[11].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

  • Biserica unitariană din Corund, construcție sec. XVI - XVIII, monument istoric.
  • Biserica romano-catolică din Corund, construită în anul 1911.
  • Muzeul sătesc, cu poarta de lemn din Corund, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
  • Expoziția permanentă de produse artizanale și atelierele meșterilor olari din satul Corund.
  • Ansamblul Cetatății Firtos din satul Corund alcătuit din Capela Sf. Ioan Botezătorul (sec. XVIII, Epoca modernă) și Cetatea Firtos (sec. XV, Epoca medievală).
  • Rezervațiile naturale: Dealul Firtuș (tip forestier și floristic) și Dealul Melcului (Firtuș) (arie protejată de tip geologic).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]