Peștera Tăușoare (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Peștera Tăușoare
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Peștera Tăușoare Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Peștera Tăușoare Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta României
PozițiaROU BN Bistrita CoA.jpgBistrița Năsăud
 România
Cel mai apropiat orașBistrița
Coordonate47°26′34″N 24°31′59″E47°26′34″N 24°31′59″E[1]
Suprafață102 ha
BioregiuneAlpină
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0193

Peștera Tăușoare este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nordul României, pe teritoriul județului Bistrița Năsăud[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se întinde în extremitatea nordică a județului Bistrița Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Rebrișoara. Aceasta este străbătută de drumul comunal DC1, care leagă peștera Izvorul Tăușoarelor de satul Gersa II[3].

Înființare[modificare | modificare sursă]

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Peștera Tăușoare” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4]. Aria protejată se întinde pe o suprafață de 102 hectare și include rezervația naturală Peștera Izvorul Tăușoarelor[5].

Zona reprezintă o arie naturală (carsturi, păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, râuri, mlaștini, turbării, pajiști și pășuni) ce aparține complexului carstic Tăușoare-Zalion. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică alpină a Carpaților Orientali din sudul Munților Rodnei. Rețeaua hidrografică a sitului este tributară râului Gersa, afluent de dreapta al Someșului Mare.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere (lilieci), păsări și insecte (Euphydryas maturna) enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică[6] și aflate pe lista roșie a IUCN); precum și o gamă diversă specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori)[7].

Faună[modificare | modificare sursă]

Mamifere: urs brun (Ursus arctos[8], lup (Canis lupus), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus)[9], râs (Lynx lynx), vulpe roșcată (Vulpes vulpes crucigera), iepure de câmp (Lepus europaeus)[10], liliac mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros hipposideros), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii)[11], liliacul cărămiziu (Myotis emarginatus), liliacul comun (Myotis myotis);

Păsări: cocoș de munte (Tetrao urogallus)[12], ieruncă (Tetrastes bonasia), vânturel roșu (Falco tinnunculus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), pițigoi (Canus major), grangur (Oriolus oriolus), fazan (Phasianus colchicus), ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopus major), privighetoare (Luscinia megarhynchos), gaiță (Garrulus glandarius), mierlă (Turdus merula), mierla de apă (Cinclus cinclus), rândunică (Tachycineta bicolor), vrabie (Passer domesticus), cuc (Cuculus canorulus), cinteză (Fringilla coelebs);

Nevertebrate cavernicole: trei specii rare de păianjeni (Ischyropsalis manicata, Micrargus herbigradus, Porrhomma microphthalmum), diplura (Litocampa humilis - o insectă mică, fără aripi și ochi, cu antene foarte lungi), un crustaceu (Megacyclops viridis) ce aparține subspeciei Copepode și un miriapod din specia Romanosoma birtei[7].

Floră[modificare | modificare sursă]

Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbusti, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași Directivă CE 92/43 din 21 mai 1992[6]

Arbori și arbusti: molid (Picea abiesgorun, (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), cer (Quercus ceris), tei pucios (Tilia cordata), plop alb (Populus alba), cireș sălbatic (Cerasus avium), mur (Rubus fruticosus), măceș (Rosa canina);

Flori și ierburi: frigare (Geranium palustre), floarea Paștelui (Anemone nemerosa), găinușe (Isopyrum thalictroides), breabăn (Corydalis solida), ciclamen (Cyclamen purpurascens), rostopască (Chelidonium majus), talpa gâștii (Leonurus cardiaca), tătăneasă (Symphytum officinale), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), țintaură (Centaurium umbellatum), viorele (Scilla bifolia), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella), silnic (Glechoma hirsuta), leurdă (Allium ursinum), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), sânzâienă (Galium verum), margaretă (Leucanthemum vulgare), sunătoare (Hypericum perforatum), ghiocel (Galanthus nivalis), lușcă (Leucojum vernum), cosaci (Astragalus depressus), măzăriche (Lathyrus transsilvanicus).

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic; astfel:

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]