Găina - Lucina (sit SCI)
Găina - Lucina
| ||
 Situl „Găina - Lucina” la Cârlibaba | ||
  Localizarea sitului pe harta țării | ||
| Poziția |  Județul Suceava  România | |
|---|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Câmpulung Moldovenesc | |
| Coordonate | 47°39′33″N 25°10′55″E / 47.65917°N 25.18194°E[1] | |
| Suprafață | 848 ha | |
| Bioregiune | Alpină | |
| Înființare | 2007 | |
| Cod SCI/SPA | ROSCI0086 | |
Modifică date / text  | ||
Găina - Lucina este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Moldovei, pe teritoriul județului Suceava[2].
Localizare[modificare | modificare sursă]
Aria naturală se întinde în extremitatea nord-vestică a județului Suceava (aproape de limita de graniță cu județul Maramureș), pe teritoriile administrative ale comunelor: Cârlibaba și Moldova-Sulița[3]; în apropierea drumului județean DJ2175, care leagă satul Pojorâta de localitatea Moldova-Sulița.
Descriere[modificare | modificare sursă]
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 848 hectare.
Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Obcinei Mestecănișului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali) și include ariile protejate: Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei[5].
Biodiversitate[modificare | modificare sursă]
Situl „Găina - Lucina” dispune de trei tipuri de habitate (Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Turbării active și Turbării cu vegetație forestieră); ce adăpostesc și conservă o gamă faunistică și floristică diversă, caracteristică lanțului carpatic al Orientalilor.
Faună[modificare | modificare sursă]
Fauna ariei protejate are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni, dintre care unele protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6] sau aflate pe lista roșie a IUCN.
Specii faunistice semnalate în arealul sitului: urs brun (Ursus arctos)[7], lup cenușiu (Canis lupus)[8], râs eurasiatic (Lynx lynx)[9], cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), jder (Martes martes), chițcan de apă (Neomys fodiens)[10]; broasca-roșie-de-munte, un amfibian din specia Rana temporaria)[11]; corb (Corvus corax), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), privighetoare (Luscinia luscinia), mierlă (Turlus merula), gaiță (Garulus glandarius), cuc (Cuculus canorus).
Floră[modificare | modificare sursă]
Flora este constituită din arbori, arbusti, ierburi și flori; astfel: fag (Fagus sylvatica), pin de pădure (Pinus sylvestris) arțar (Acer platanoides), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), mesteacăn pitic (Betula nana), arin negru (Alnus glutinosa), salcie aurită (Salix aurita), alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus monogyna), afin (Vaccinum myrtillus L.), merișor (Vaccinium vitis-idaea), mur (Rubus fruticosus), zmeur (Rubus idaeus) sau măceș (Rosa canina).
La baza desemnării sitului se află curechiul de munte (Ligularia sibirica), o specie protejată prin aceeași Directivă 92/43/CE din 21 mai 1992, a Consiliului European (anexa I-a); care vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului (Drosera rotundifolia), orhidee (Dactylorhiza cordigera), bumbăcăriță (din speciile: Eriophorum latifolium și Eriophorum vaginatum), crețușcă (Filipendula ulmaria), sânzâiene (Galium uliginosum), nu-mă-uita (Myosotis scorpioides), lemn dulce (Polygonum bistorta), scara Domnului (Polemonium caeruleum), darie (Pedicularis exaltata), odolean (Valeriana dioica ssp. simplicifolia), toporaș galben de munte (Viola biflora), ruin (Succisa pratensis), trestioară (Calamagrostis canescens), bucățel (Agrostis canina) sau diferite specii de rogozuri (Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex curta)[12].
Căi de acces[modificare | modificare sursă]
- Drumul național DN17 pe ruta: Câmpulung Moldovenesc - Pojorâta - drumul județean DJ2175 pe direcția Fundu Moldovei - Braza - Moldova-Sulița.
Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]
În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Ansamblul bisericii „Sfântul Nicolae” din Colacu (biserica de lemn „Sf. Nicolae”, casă parohială și clopotniță), construcție 1800, monument istoric (cod LMI SV-II-a-A-05522).
- Ansamblul gospodăresc din Breaza de Sus (complex gospodăresc și ocol întărit - Maria Veruleac), construcție secolul al XIX-lea, monument istoric (cod LMI SV-II-a-B-05501).
- Rezervațiile naturale: Piatra Țibăului, Bila-Lala, Răchitișul Mare și Klippa de calcare triasice Pârâul Cailor.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice a demarat campania națională de conștientizare privind importanța conservării Biodiversității prin Rețeaua Natura 2000 în România Arhivat în , la Wayback Machine., ecotransilvania.ro
Reportaj
- La sfârșit de Brumărel, sub un soare generos și blând, elevi din județul Suceava, în număr de 100, printre care și școleri de la Școala Gimnazială Izvoarele Sucevei (10 la număr), și-au dat mâna pentru a desfășura o acțiune de protejare și ecologizare a sitului Găina – Lucina (arie protejată), izvoarelesuceveibucovina.wordpress.com
Videoreportaj
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Găina - Lucina - Sit de importanță comunitară (coordonate); accesat la 14 februarie 2014
- ^ Protectedplanet.net - Găina - Lucina Site of Community Importance (Habitats Directive)[nefuncțională]; accesat la 14 februarie 2014
- ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 14 februarie 2014
- ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008 Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 14 februarie 2014
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Găina-Lucina - Sit Natura 2000 Arhivat în , la Wayback Machine., 14 februarie 2014
- ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 14 februarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 14 februarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 14 februarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 14 februarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Neomys fodiens; accesat la 14 februarie 2014
- ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Rana temporaria; accesat la 14 februarie 2014
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Găina - Lucina (floră și faună) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 14 februarie 2014
.jpg)
