Băgău (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Băgău
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
2009-IMG 5554.jpg
Harta locului unde se află Băgău Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Băgău Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Alba county CoA.pngJudețul Alba
 România
Cel mai apropiat orașAiud
CoordonateCoordonate: 46°20′02″N 23°47′31″E / 46.33389°N 23.79194°E / 46.33389; 23.7919446°20′02″N 23°47′31″E / 46.33389°N 23.79194°E / 46.33389; 23.79194[1]
Suprafață3.129 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0004

Băgău este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania (în Podișul Târnavelor), pe teritoriul județului Alba.[2]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud și Ocna Mureș și cele ale comunelor Hopârta și Lopadea Nouă[3]), în imediata apropiere a drumului național DN1, care leagă municipiul Alba Iulia de orașul Turda.[4]

Înființare[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 3.129 hectare. Situl include și aria protejată Tăul fără fund de la Băgău, rezervație naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește și protejează floră și faună de mlaștină. Acesta este străbătut de mai multe pârâie (Hârtopa, Băgău, Valea Dosului) tributare râului Mureș.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situl Băgău constituie o zonă naturală (pășuni, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce conservă habitate naturale de tip: Păduri dacice de stejar si carpen și Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat)[6] și protejează floră și faună rară specifică Dealurilor Lopadei (subunitate geomorfologică a Podișului Târnavelor Mici).

La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7]; astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[8]; trei specii de nevertebrate: cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii (Odontopodisma rubripes)[9], rădașca (Lucanus cervus) și un cărăbuș din specia Carabus hampei[10].

Moșișoare (Liparis loeselii)

Vegetația lemnoasă este formată din arboret și subarboret cu specii de gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), stejar pedunculat (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), tei pucios (Tilia cordata), mesteacăn pufos (Betula pubescens), sorb (Sorbus torminalis), scoruș (Sorbus domestica), păducel (Crataegus monogyna), măr pădureț (Malus sylvestris), păr pădureț (Pyrus pyraster), alun (Corylus avellana), lemnul câinelui (Ligustrum vulgare) și salba râioasă (Euonymus verrucosus).

La nivelul ierburilor este semnalată prezența unei plante rare (protejată la nivel european prin aceeași Directivă CE 92/43 din 21 mai 1992[7]), cunoscută sub denumirea populară de moșișoare (Liparis loeselii); care vegetează alături de roua cerului (Drosera rotundifolia), leurdă (Allium ursinum), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), sânzâienă (Galium verum), margaretă (Leucanthemum vulgare), sunătoare (Hypericum perforatum), frigare (Geranium palustre), frăgurel (Potentilla micrantha), floarea Paștelui (Anemone nemerosa), găinușe (Isopyrum thalictroides), breabăn (Corydalis solida), rostopască (Chelidonium majus), talpa gâștii (Leonurus cardiaca), trifoi (Trifolium pratense), laptele cucului (Euphorbya amygdaloides), podbal (Tussilago farfara), tătăneasă (Symphytum officinale), coada-calului (Equisetum arvense), ciuboțica cucului (Primula veris), coada șoricelului (Achillea millefolium), mentă (Mentha piperita), păpădie (Taraxacum officinale) și gălbinare (Serratula radiata)[11].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, conace, situri arheologice, arii naturale); astfel:

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]