Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Cegei to.jpg
Imagine din sit
Harta locului unde se află Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida    Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida    Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Actual Cluj county CoA.png Județul Cluj
 România
Cel mai apropiat oraș Gherla
Coordonate Coordonate: 46°56′30″N 23°55′30″E / 46.94167°N 23.92500°E / 46.94167; 23.9250046°56′30″N 23°55′30″E / 46.94167°N 23.92500°E / 46.94167; 23.92500[1]
Suprafață 3.798 ha
Bioregiune Continentală
Înființare 2007

Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania, pe teritoriul județului Cluj[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se întinde în estul județului Cluj[3], pe teritoriile administrative ale comunelor Bonțida, Căianu, Fizeșu Gherlii, Jucu, Pălatca, Sic și Țaga[4] și este străbătută de drumul județean (DJ109D) care leagă localitatea Jucu de Sus de Nicula.

Înființare[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 3.798 hectare. Situl se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Bazinul Fizeșului și include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor, Stufărișurile de la Sic și Valea Legiilor.

Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, mlaștini, turbării) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Aria naturală dispune de nouă tipuri de habitate naturale[6] (Păduri dacice de stejar și carpen, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Vegetatie forestieră panonică cu Quercus pubescens, Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști de altitudine joasă, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin și Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition) ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere mari și mici, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare[7].

La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8] sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel:

Mamifere cu specii de: mistreț (Sus scrofa), căprioară (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), viezure (Meles meles), pârș de stejar (Eliomys quercinus), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedula), chițcan de apă (Neomys fodiens), orbete (Nannospalax leucodon),

Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) protejate (prin directivele 147/CE din 30 noiembrie 2009[9] și 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 - privind conservarea păsărilor sălbatice[10]: buhai de baltă (Botaurus stellaris), corcodel mic (Tachybaptus rificollis), lișiță (Fulica atra), stârc cenușiu (Ardea cinerea)[11], nagâț (Vanellus vanellus) sau cufundar polar (Gavia arctica)[12], ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), rață mare (Anas platyrhynchos), erete de stuf (Circus aeruginosus), pescăruș albastru (Alcedo atthis), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), fâsă de pădure (Anthus trivialis), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus);

Pești: sorete (Lepomis gibbosus), știucă (Esox lucius), roșioară (Scardinius erythrophthalmus), biban (Perca fluviatilis), crap (Cyprinus carpio), plătică (Abramis brama);

Reptile și amfibieni: șarpele de alun (Coronella austriaca), năpârcă (Anguis fragilis), gușter (Lacerta viridis), buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina)[13], ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[14], broasca râioasă brună (Bufo bufo), broască râioasă verde (Bufo viridis), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), brotacul-verde-de-copac (Hyla arborea);

Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): rădașcă (Lucanus cervus), cărăbuș cu corn (Bolbelasmus unicornis), coada rândunicii (Iphiclides podalirius), fluturele ochi de păun (Saturnia pyri), molia împărat (Saturnia pavonia).

Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica)

Flora sitului are în componență mai multe specii de arbori: gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), stejar pufos (Quercus pubescens), stejar pedunculat (Quercus robur), tei pucios (Tilia cordata), frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), cireș sălbatic (Cerasus avium), arbusti (alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), soc negru (Sambucus nigra), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), mur (Rubus fruticosus); ierburi și flori; printre care se află câteva elemente (soiuri) protejate la nivel european prin aceeași Directivă CE 92/43/CE din 21 mai 1992 [8].

La nivelul ierburilor vegetează o gamă diversă de rarități floristice ; astfel: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), turița mare (Agrimonia eupatoria), ghizdei (Lotus angustissimus), ghizdei de sărătură (Lotus tenuis), flocoșele (Lychnis coronaria), coada șoricelului (Achillea millefolium), salvie de câmp (Salvia pratensis), pochivnic (Asarum europaeum), zăvăcustă (Astragalus exscapus transsilvanicus), albăstriță (Centaurea ruthenica), brândușă (din specia Bulbocodium versicolor), stânjenei pontici (Iris pontica), spânz (Helleborus purpurascens), vulturică (Hieracium alpinum), târtan (Crambe tataria), săbiuță (Gladiolus imbricatus), lalea pestriță (Fritillaria meleagris), didițelul (Pulsatilla alba), jaleș (Salvia nemorosa), otrățelul bălților (Aldrovanda vesiculosa), lintiță de apă (Lemna minor), broscăriță (Triglochin palustris), mălaiul cucului (Luzula luzuloides), rotunjoară (Glechoma hederaceea)[15].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, rezervații naturale, situri Natura 2000); astfel:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida Site of Community Importance (Habitats Directive), general information; accesat la 7 aprilie 2015
  2. ^ Protectedplanet.net - Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida Site of Community Importance (Habitats Directive), geolocalizare; accesat la 7 aprilie 2015
  3. ^ Biodiversitate.mmediu.ro Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida (sit de importanță comunitară); accesat la 7 aprilie 2015
  4. ^ Localizarea siturilor de importanță comunitară din România (teritorii administrative); accesat la 7 aprilie 2015
  5. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 7 aprilie 2015
  6. ^ Natura2000.eea.europa.eu - Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida (sit de importanță comunitară); accesat la 7 aprilie 2015
  7. ^ Natura2000.mmediu.ro - Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida (sit de importanță comunitară); accesat la 7 aprilie 2015
  8. ^ a b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 7 aprilie 2015
  9. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor; accesat la 7 aprilie 2015
  10. ^ Directiva CE 79/409/CEE din 2 aprilie 1979; accesat la 7 aprilie 2015
  11. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Ardea cinerea; accesat la 7 aprilie 2015
  12. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Gavia arctica; accesat la 7 aprilie 2015
  13. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina Bombina; accesat la 7 aprilie 2015
  14. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 7 aprilie 2015
  15. ^ Dev.adworks.ro - Info Natura 2000 - Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida (sit de importanță comunitară); accesat la 7 aprilie 2015

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje

Vezi și[modificare | modificare sursă]