Bistrița Aurie (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Bistrița Aurie
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Imagine din sit
Imagine din sit
Harta locului unde se află Bistrița Aurie Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Bistrița Aurie Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Suceava county CoA.pngJudețul Suceava
 România
Cel mai apropiat orașVatra Dornei
Coordonate47°27′37″N 25°17′18″E47°27′37″N 25°17′18″E[1]
Suprafață375 ha
BioregiuneAlpină
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0010

Bistrița Aurie este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nordul țării, pe teritoriul județului Suceava[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Suceava, pe teritoriile administrative ale comunelor Cârlibaba, Ciocănești și Iacobeni[3] și este străbătută de două drumuri naționale: DN18 (Baia Mare - Sighetu Marmației) și DN17, care leagă orașul Câmpulung Moldovenesc de Vatra Dornei[4].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 375 hectare[6].

Captalan (Petasites hybridus)

Situl reprezintă o zonă naturală în lunca râului Bistrița (păduri aluviale, păduri de amestec, pajiști, pășuni, terenuri cultivate) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților Orientali (în estul grupei nordice a acestora); ce conservă habitate natural de tip: Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) și Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane[7] și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și flora din zonă.

La baza desemnării sitului se mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 22 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8]; printre care un mamifer: vidra de râu (Lutra lutra)[9]; ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[10], un amfibian care viețuiește alături de broasca roșie de munte (Rana temporaria); precum și trei specii de pești: mreană vânătă (Barbus meridionalis), zglăvoacă (Cotus gobio) și lostriță (Hucho hucho).

Arborii sunt prezenți cu specii dominante de arin negru (Alnus glutinosa) și frasin (Fraxinus excelsior și Fraxinus angustifolia); alături de plop alb (Populus alba), răchită (Salix triandra), răchită roșie (Salix purpurea) și răchită albă (Salix elaeagnos).

La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice cu specii de: asmățui sălbatic (Chaerophyllum hirsutum), stupitu cucului (Cardamine pratensis), nilocea (Cirsium oleraceum)[11], angelica-de-pădure (Angelica sylvestris), golomăț (Dactylis glomerata), crețușcă (Filipendula ulmaria), rotungioară (Glechoma hederacea), gălbioară (Lysimachia nummularia), plescaiță (Myosoton aquaticum), captalan (Petasites hybridus) sau crușin (Frangula alnus). În arealul sitului este semnalată și prezența unei specii rare de mușchi (Buxbaumia viridis)[12].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, arii naturale protejate); astfel:

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Bistrița Aurie, Ion Popescu-Argeșel, Ed. Sport-Turism, 1982

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Biodiversitatea în România - Bistrița Aurie - Sit de Importanță Comunitară; accesat la 27 decembrie 2013
  2. ^ - Bistrița Aurie Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 27 decembrie 2013
  3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl); accesat la 27 decembrie 2013
  4. ^ Eunis.eea.europa.eu - Bistrița Aurie; accesat la 27 decembrie 2013
  5. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 27 decembrie 2013
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Bistrița Aurie (informații generale); accesat la 27 decembrie 2013
  7. ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară; accesat la 27 decembrie 2013
  8. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 27 decembrie 2013
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 27 decembrie 2013
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 27 decembrie 2013
  11. ^ Specia floristică Cirsium oleraceum este cunoscută în unele zone ale țării sub denumirea populară de crăstăval
  12. ^ Sit Natura 2000 - Bistrița Aurie (flora și fauna); accesat la 27 decembrie 2013

Vezi și[modificare | modificare sursă]