Râpa Lechința

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Râpa Lechința
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Mureșul la Iernut
Mureșul la Iernut
Harta locului unde se află Râpa Lechința Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Râpa Lechința Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Mureș
 România
Cel mai apropiat orașIernut
Coordonate46°28′13″N 24°14′20″E () / 46.47028°N 24.23889°E[1]
Suprafață283 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0210

Râpa Lechința este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș.[2]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea vestică a județului Mureș, pe teritoriul administrativ al orașului Iernut (în sud-estul satului Lechința),[3] în apropierea drumului național DN15, care leagă municipiul Târgu Mureș de orașul Luduș.[4]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 283 hectare.[6]

Situl reprezintă o zonă de câmpie aflată pe malul estic al Mureșului (râuri, lacuri, pajiști, pășuni, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune continentală; ce conservă habitate naturale de tip: Pajiști stepice subpanonice care adăpostesc plante xerofile cu specii de colilie (Stipa stenophyla) și păiuș (Festuca valesiaca)[7] și protejază faună de amfibieni și reptile, pești și fluturi.

Avat (Aspius aspius), specie de pește aflată pe lista roșie a IUCN (categoria LC)[8]

La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[9], printre care reptile și amfibieni cu specii de: broască țestoasă de baltă (Emys orbicularis), buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina, specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN)[10]; și pești: avat (Aspius aspius), porcușor-de-nisip (Gobio albipinnatus), petroc (Gobio kessleri) sau boarță[11] (Rhodeus sericeus amarus). În arealul sitului este semnalată și prezența unui lepidopter, un fluture din specia Cucullia mixta[12].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica reformată din Iernut
  • Biserica de lemn din Sfântu Gheorghe, Mureș, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
  • Biserica reformată din Cipău, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.
  • Ansamblul bisericii de lemn din Deag (Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" și turnul-clopotniță), construcție 1765, monument istoric.
  • Biserica reformată din Iernut, construcție sec. XV - XIX, monument istoric.
  • Castelul Kornis-Rakoczy-Bethlen din Iernut, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric.
  • Monumentul eroilor români căzuți în cel de-al doilea război mondial de la Oarba de Mureș, construcție 1950 - 1975, monument istoric.
  • Situl arheologic "Săliște" de la Lechința (Epoca romană, Epoca bronzului, Cultura Wietenberg, Latène, Cultura geto - dacică, Perioada de tranziție la epoca bronzului, Cultura Coțofeni, Hallstatt, Cultura Basarabi).
  • Situl arheologic "Gârlă" de la Cipău (Hallstatt, Neolitic timpuriu, Cultura Starčevo - Criș, Perioada de tranziție la epoca bronzului, Cultura Coțofeni).
  • Situl Natura 2000 Eleșteele Iernut – Cipău (arie de protecție specială avifaunistică - SPA).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Râpa Lechința (coordonate); accesat la 15 noiembrie 2013
  2. ^ Protectedplanet.net - Râpa Lechința Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 15 noiembrie 2013
  3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 15 octombrie 2013
  4. ^ Eunis.eea.europa.eu - Văile Brătiei și Brătioarei (geolocalizare)[nefuncțională]; accesat la 15 noiembrie 2013
  5. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr. 1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 15 noiembrie 2013
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Râpa Lechința - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 15 noiembrie 2013
  7. ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 15 noiembrie 2013
  8. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Aspius aspius; accesat la 15 noiembrie 2013
  9. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 15 noiembrie 2013
  10. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina Bombina; accesat la 15 noiembrie 2013
  11. ^ Boarta este o specie de pește din familia Cyprinidae, cunoscut și sub denumirile populare de lătiță sau blehniță
  12. ^ Sit Natura 2000 - Râpa Lechința (flora și fauna) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 15 noiembrie 2013