Herculian (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Herculian
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Bardoc.jpg
Harta locului unde se află Herculian Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Herculian Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Covasna county CoA.pngJudețul Covasna
 România
Cel mai apropiat orașBăile Tușnad
Coordonate46°12′02″N 25°42′48″E46°12′02″N 25°42′48″E[1]
Suprafață12.881 ha
BioregiuneAlpină
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0091

Herculian este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea central-estică a Transilvaniei (în județul Covasna), pe teritoriile administrative ale comunelor Bățani și Brăduț[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în etremitatea nord-vestică a județului Covasna (la limita teritorială cu județul Harghita), pe teritoriul nordic, nord-estic și nord-vestic al satului Herculian, în apropiere de drumul național DN12, care leagă municipiul Sfântu Gheorghe de Miercurea Ciuc[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 12.881 hectare[5].

Aria protejată reprezintă o zonă încadrată în bioregiune alpină (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în tranziție, pajiști și pășuni) aflată în Depresiunea Baraolt (la poalele Munții Harghitei) desemnată în scopul conservării a șase tipuri de habitate (Păduri de fasg de tip Asperulo-Fagetum, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea), Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)[6].

Situl adăpostește și asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii faunistice (unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun (Ursus arctos[7], cerb (Cervus elaphus L.), căprior (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus)[8], râs (Lynx lynx)[9] sau vidră (Lutra lutra)[10].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice); astfel:

Biserica reformată din satul Aita Seacă
  • Capela romano-catolică "Sf. Maria Mică" din Baraolt, construcție 1755, monument istoric.
  • Biserica romano-catolică " Sf. Adalbert" din Baraolt, construcție 1564, monument istoric.
  • Biserica catolică din Bățanii Mari, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric.
  • Biserica reformată din Bățanii Mari, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.
  • Biserica reformată din satul Aita Seacă (monument istoric), construcție 1790.
  • Biserică romano-catolică (ruine) din satul Filia, construcție 1906, monument istoric.
  • Biserica reformată, cu turn-clopotniță din satul Herculian, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.
  • Conacul Mari (Casa în care a locuit scriitorul și publicistul de etnie maghiară Elek Benedek) din Filia, construcție secolul al XIII-lea, monument istoric.
  • Conacul Ferenczy - Boda din Filia, construcție 1713, monument istoric.
  • Situl arheologic "Nagyerdoalja" de la Baraolt (sec. II - III p. Chr., Epoca romană, sec. IX - XI, Epoca medievală timpurie, Hallstatt, Latène, Cultura geto - daci, Epoca bronzului, Cultura Wietenberg; cultura Noua).
  • Situl arheologic de la Doboșeni (Latène, Cultura geto - dacică, Eneolitic, Cultura Cucuteni - Ariușd).
  • Rezervațiile naturale: Tinovul Luci și Cheile Vârghișului și peșterile din chei.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]