Ținutul Pădurenilor (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ținutul Pădurenilor
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Situl la Alun
Situl la Alun
Harta locului unde se află Ținutul Pădurenilor Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Ținutul Pădurenilor Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Hunedoara county CoA.pngJudețul Hunedoara
 România
Cel mai apropiat orașOțelu Roșu
Coordonate45°42′51″N 22°30′27″E45°42′51″N 22°30′27″E[1]
Suprafață7.174 ha
BioregiuneAlpină
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0250

Ținutul Pădurenilor este o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în sud-vestulul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara[2].


Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Hunedoara (la limita de graniță cu județele Caraș-Severin și Timiș), pe teritoriile administrative al comunelor Bunila, Bătrâna, Cerbăl, Lunca Cernii de Jos și Lăpugiu de Jos[3], aproape de drumul județean DJ684 care leagă localitatea Voislova de Rusca Montană.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în tranziție, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Poiana Ruscă.

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 7.174 hectare[5]. Acesta include rezervația naturală Codrii seculari pe Valea Dobrișoarei și Prisloapei.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situl a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a faunei sălbatice, precum și a două habitate de interes comunitar (Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum și Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum) aflate în nord-estului masivului Poiana Ruscă (grupă montană aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor).

La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) protejate la nivel european[6] sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun (Ursus arctos)[7], cerb (Cervus elaphus), mistreț (Sus scrofa), lup cenușiu (Canis lupus)[8], râs (Lynx lynx)[9]căprioară (Capreolus capreolus)[10], pisică sălbatică (Felis silvestris silvestris)[11], jder de copac (Martes martes)[12], viezure (Meles meles), vulpe roșcată ( Vulpes vulpes), iepure de câmp ( Lepus europaeus), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), viperă cu corn (Vipera ammodytes), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[13] sau șopârla de ziduri (Podarcis muralis)[14].

Imagine din sit

Vegetația întâlnită este eterogenă, de la făgete și gorunete până la pajiști și pășuni. Pădurile ce acoperă o importantă suprafață a sitului au în componență arbori și arbusti cu specii de: fag (Fagus sylvatica) în asociere cu gorun (Qercus petraea), carpen (Carpinus betulus), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior), ulm (Ulmus foliaceae), stejar (Qercus robur), mesteacăn (Betula pendula), măr-pădureț (Malus sylvestris), păr-pădureț (Pyrus pyraster), arin (Alnus glutinosa) și răchită (Salix fragilis), soc roșu (Sambucus racemosa) și socul negru (Sambucus nigra) , alun (Corylus avellana), lemnul câinelui (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), tulichină (Daphne mezereum), păducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), mur (Rubus fruticosus), măceș (Rosa canina), afin (Vaccinum myrtillus) și zmeur (Rubus idaeus).

La nivelul ierburilor este întâlnită o mare varietate floristică, alcătuită în cea mai mare parte din plante cu specii mediteranene, daco-balcanice, pontice sau panonice; dintre care unele protejate la nivel european prin Directiva C.E. 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[15]; printre care: laptele cucului (Euphorbya amygdaloides), pătlăgină (Plantago major), clopoțel (Campanula serrata), plămânărică (Pulmonaria officinalis), vinariță (Asperula odorata), sânișoară (Sanicula europaea), păștiță (Anemone nemerosa), frag (Fragaria vesca), brebenei (Corydalis solida), ciclamen (Cyclamen purpurascens), rostopască (Chelidonium majus), talpa gâștii (Leonurus cardiaca), tătăneasă (Symphytum officinale), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), țintaură (Centaurium umbellatum), viorele (Scilla bifolia), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella), brândușă de toamnă (din speciile Colchicum autumnale), sânzâiene (Galium verum), margaretă (Leucanthemum vulgare), sunătoare (Hypericum perforatum), ghiocel (Galanthus nivalis), trifoi (Trifolium pratense), podbal (Tussilago farfara), scai vânăt (Eringium planum), coada-calului (Equisetum arvense), ciuboțica cucului (Primula veris), coada șoricelului (Achillea millefolium), mentă (Mentha piperita) și păpădie (Taraxacum officinale).

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective (monumente istorice, case memoriale, arii naturale protejate) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ținutul Pădurenilor - Sit de importanță comunitară (coordonate); accesat la 16 iulie 2014
  2. ^ Protectedplanet.net - Ținutul Pădurenilor Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 16 iulie 2014
  3. ^ Ordinul MMDD nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
  4. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 16 iulie 2014
  5. ^ Natura2000.mmediu.ro - Ținutul Pădurenilor; accesat la 16 iulie 2014
  6. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, accesat la 6 iulie 2014
  7. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 16 iulie 2014
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 16 iulie 2014
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 16 iulie 2014
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Capreolus capreolus; accesat la 16 iulie 2014
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Felis silvestris; accesat la 16 iulie 2014
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Martes martes; accesat la 16 iulie 2014
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 16 iulie 2014
  14. ^ Eunis.eea.europa.eu - Ținutul Pădurenilor; accesat la 16 iulie 2014
  15. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 18 mai 2018

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje