Pădurea Gârboavele

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pădurea Gârboavele
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Pădurea Gârboavele Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Pădurea Gârboavele Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Galati county CoA.pngJudețul Galați
 România
Cel mai apropiat orașGalați
Coordonate45°34′36″N 27°59′56″E / 45.57667°N 27.99889°E45.57667°N 27.99889°E / 45.57667; 27.99889 ()45°34′36″N 27°59′56″E / 45.57667°N 27.99889°E45.57667°N 27.99889°E / 45.57667; 27.99889 ()[1]
Suprafață219 ha
BioregiuneStepică
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0151

Pădurea Gârboavele este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în sud-estul Moldovei, pe teritoriul județului Galați[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Tulucești (în vestul satului omonim),[3] în apropierea drumului național DN24D, care leagă municipiul Bârlad de satul Tulucești[4].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 219 hectare[6].

Situl reprezintă o zonă de câmpie (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și tufărișuri) încadrată în bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc; ce conservă habitate naturale de tip: Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp și Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; și protejează o gamă variată de floră (stejar, stejar brumăriu, stejar pufos, păducel, porumbar, alun turcesc, măceș, scumpie) și faună rară[7].

Fluture din specia Tomares nogelii

La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8]; astfel: reptile și amfibieni cu specii de: năpârcă (Anguis fragilis), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina)[9], broasca verde (Rana esculenta), broasca râioasă brună (Bufo bufo) sau broasca de pământ (Pelobates fuscus); lepidoptere (fluturi) cu specii de Parnassius mnemosyne, Tomares nogelii și Erannis ankeraria; precum și un coleopter din specia Cerambyx cerdo (croitorul mare al stejarului).

Printre speciile floristice protejate se află capul-șarpelui (Echium russicum), târtan (Crambe tataria), sisinel (Pulsatilla grandis), stânjenel (Iris aphylla ssp. hungarica) sau bujor românesc (Paeonia peregrina Mill. var. romanica)[10].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]