Mestecănișul de la Reci

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mestecănișul de la Reci
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Rétyi Nyír.jpg
Harta locului unde se află Mestecănișul de la Reci    Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Mestecănișul de la Reci    Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Actual Covasna county CoA.pngJudețul Covasna
 România
Cel mai apropiat oraș Sfântu Gheorghe
Coordonate Coordonate: 45°48′54″N 25°54′07″E / 45.81500°N 25.90194°E / 45.81500; 25.9019445°48′54″N 25°54′07″E / 45.81500°N 25.90194°E / 45.81500; 25.90194[1]
Suprafață 2.104 ha
Bioregiune Continentală
Înființare 2007

Mestecănișul de la Reci este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Covasna, în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Covasna, pe teritoriile administrative ale comunlelor Ozun și Reci[3], în imediata apropiere de drumul național DN11, care leagă municipiul Brașov de Târgu Secuiesc.

Înființare[modificare | modificare sursă]

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Mestecănișul de la Reci” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 2.104 hectare[5].

Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală din lunca Râului Negru, afluent al Oltului. Acesta include rezervația naturală Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca, pe suprafața teritorială a căreia se află o plantație de pin bancsian (Pinus banksiana).

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Habitat natural în arealul sitului

Aria protejată „Mestecănișul de la Reci” conservă șapte tipuri de habitate naturale de interes comunitar (aflate în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului); astfel: Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Pajiști aluviale din Cnidion dubii, Pajiști xerice pe substrat calcaros, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition și Turbării cu vegetație forestieră[6].

Faună[modificare | modificare sursă]

Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7] sau aflate pe lista IUCN.

Mamifere cu specii de: lup cenușiu (Canis lupus)[8], cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes), veveriță (Sciurus vulgaris), breb (Castor fiber)[9], iepure de câmp (Lepus europaeus), pisică sălbatică (Felis silvestris)[10], nevăstuică (Mustela nivalis), dihor (Putorius putorius), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șobolanul de apă (Arvicola terrestris), chițcanul de câmp (Crocidura leucodon), ariciul comun (Erinaceus europaeus), chițcanul de apă (Neomys fodiens), cârtiță (Talpa europaea);

Reptile și amfibieni: șarpele de apă (Natrix tessellata), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis)[11], tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[12], brotacul-verde-de-copac (Hyla arborea), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broască-de-mlaștină (Rana arvalis), broasca mică de lac (Rana lessonae), broasca râioasă brună (Bufo bufo), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[13];

Nevertebrate: cu fluturi din speciile: Maculinea teleius, Hyponephele lycaon, Hyponephele lycaon, Colias myrmidone Lycaena dispar (fluturele purpuriu)[14]; precum și un coleopter din specia Graphoderus zonatus[15].

Floră[modificare | modificare sursă]

Sisinei (Pulsatilla patens)

Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: mesteacăn (Betula pendula), pin de pădure (Pinus sylvestris), arin negru (Alnus glutinosa), salcie târâtoare (Salix rosmarinifolia), alun (Corylus avellana), zmeur (Robus idaeus), măceș (Rosa canina), mur (Rubus fruticosus).

La baza desemnării sitului se află trei elemente floristice protejate prin aceeași Directivă 92/43/CE din 21 mai 1992, a Consiliului European (anexa I-a); astfel: otrățelul bălților (Aldrovanda vesiculosa), dedițelul (Pulsatilla patens), precum și un mușchi din specia Dicranum viride. Acestea vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: Cnidium dubium - o specie de plantă perenă bienală din familia Apiaceae, drețe (Callitriche palustris), verdeața-iernii (Chimaphila umbellata), piperul apelor (Elatine alsinastrum), laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), sânzâiene (Galium uliginosum), siminoc (Helichrysum arenarium), Hottonia palustris - o plantă acvatică din familia Primulaceae, iarba broaștelor (Hydrocharis morsus-ranae), nufăr alb (Nymphaea alba), mătreață (Peplis portula), sisinei (din speciile: Pulsatilla montana și Pulsatilla patens ssp. patens), piciorul cocoșului (Ranunculus lingua), ciurlan (Salsola kali ssp. ruthenica), buzdugan (Sparganium minimum), Utricularia bremii (specie floristică carnivoră); precum și un pir din specia Corynephorus canescens.

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica reformată din Ozun

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Mestecănișul de la Reci - Sit de importanță comunitară (coordonate); accesat la 23 februarie 2014
  2. ^ Protectedplanet.net - Mestecănișul de la Reci Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 26 februarie 2014
  3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl); accesat la 26 februarie 2014
  4. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 26 februarie 2014
  5. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Mestecănișul de la Reci; accesat la 26 februarie 2014
  6. ^ Eunis.eea.europa.eu - Mestecănișul de la Reci (habitate); accesat la 26 februarie 2014
  7. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 20 februarie 2014
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 26 februarie 2014
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Castor fiber; accesat la 26 februarie 2014
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Felis silvestris; accesat la 26 februarie 2014
  11. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Emys orbicularis; accesat la 26 februarie 2014
  12. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 26 februarie 2014
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 26 februarie 2014
  14. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lycaena dispar; accesat la 26 februarie 2014
  15. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Mestecănișul de la Reci - Sit de importanță comunitară; accesat la 26 februarie 2014