Harghita - Mădăraș (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Harghita - Mădăraș
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Imagine din sit
Imagine din sit
Harta locului unde se află Harghita - Mădăraș Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Harghita - Mădăraș Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Harghita county CoA.pngJudețul Harghita
 România
Cel mai apropiat orașMiercurea Ciuc
CoordonateCoordonate: 46°28′37″N 25°34′11″E / 46.47694°N 25.56972°E / 46.47694; 25.5697246°28′37″N 25°34′11″E / 46.47694°N 25.56972°E / 46.47694; 25.56972[1]
Suprafață13.373 ha
BioregiuneAlpină
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0090

Harghita - Mădăraș este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea central-estică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Vlăhița și pe cele ale comunelor: Căpâlnița, Cârța, Dănești, Mădăraș, Racu, Siculeni, Suseni și Zetea[3]; în apropierea drumului național DN13A, care leagă municipiul Miercurea Ciuc de orașul Odorheiul Secuiesc.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 13.373 hectare.

Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Harghitei (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor).

Aria naturală se află la o altitudine cuprinsă între 1.500 și 1.800 m. și face parte (din punct de vedere geologic) din lanțul vulcanic neogen al munților Călimani - Gurghiu - Harghita, cu un relief constituit în cea mai mare parte din roci andezitice (curgeri de lavă și piroclastite). Munții Harghitei au în componență formațiuni vulcano-sedimentare de tip con, întâlnite în vârfurile Harghita-Mădaras (1.801 m), Cucu (1.558 m), Ostoros (1.384 m) și Piatra Talaborului (1.242 m).

Suprafața ariei protejate (ce include și rezervația naturală Lacul Dracului) este brăzdată de o rețea hidrografică bogată în cursuri de apă; astfel: partea vestică este străbătută de afluenții râului Târnava Mare (Chiuveș, Șicasău, Deșag), iar cea estică de afluenții Mureșului și de cei ai Oltului (Mădăraș, Mădărașul Mare, Mădărașul Mic)[5].

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Arealul „Harghita - Mădăraș” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din Munții Harghita.

Habitate[modificare | modificare sursă]

Aria protejată dispune de șase tipuri de habitate; astfel: Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Tufărișuri alpine și boreale, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Turbării active, Turbării cu vegetație forestieră și Peșteri în care accesul publicului este interzis[6].

Faună[modificare | modificare sursă]

Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte), dintre care unele protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7] sau aflate pe lista IUCN.

Mamifere: urs brun (Ursus arctos)[8], lup cenușiu (Canis lupus)[9], cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes), veveriță (Sciurus vulgaris), iepure de câmp (Lepus europaeus);

Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), vipră (Vipera berus), salamandra carpatică (Triturus montandoni)[10], salamandra de foc (Salamandra salamandra)[11], ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[12], tritonul de munte (Triturus alpestris)[13];

Pești: mreană vânătă (Barbus peloponnesius)[14], lipan (Thymallus thymallus), boiștean (Phoxinus phoxinus), păstrăv de munte (Salmo trutta fario).

În arealul sitului este semnalată și prezența unui lepidopter (rar) din specia Leptidea morsei[15] (fluturele de muștar).

Floră[modificare | modificare sursă]

Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: brad (Abies alba), molid (Picea abies), larice (Larix decidua), tisă (Taxus baccata), fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), scoruș de munte (Sorbus aucuparia), frasin (Fraxinus excelsior), arin (Alnus glutinosa), jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis), păducel (Crataegus monogyna), soc (Sambucus nigra), alun (Corylus avellana), zmeur (Robus idaeus), măceș (Rosa canina), mur (Rubus fruticosus), afin (Vaccinum myrtillus L.), afin american (Vaccinium macrocarpon), merișor (Vaccinium vitis-idaea).

Poroinic (Dactylorhiza maculata)

La baza desemnării sitului se află două elemente floristice rare: clopoțelul de munte (Campanula serrata) și curechiul de munte (Ligularia sibirica); specii protejate prin aceeași Directivă 92/43/CE din 21 mai 1992, a Consiliului European (anexa I-a); care vegetează alături de: brâdușă de munte (Crocus vernus ssp. vernus), poroinic (Dactylorhiza maculata), tulichină (Daphne mezereum), vuitoare (Empetrum nigrum ssp. nigrum și Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum), pufuliță (Epilobium nutans), bumbăcăriță (Eriophorum vaginatum), ghințură (Gentiana verna), lumânărica-pământului (Gentiana asclepiadea), ochiul-boului (Leucanthemum waldsteinii), trifoi-de-baltă (Menyanthes trifoliata), cărbuni (Phyteuma vagneri), sclipeți (Potentilla aurea), piciorul cocoșului (din speciile: Ranunculus platanifolius și Ranunculus carpaticus), sămânța-soarelui (Silene pusilla), degetărel (Soldanella hungarica ssp. major), lăptucul-oii (Telekia speciosa), toporaș galben de munte (Viola biflora), veronică (Veronica fruticans), clopoței (Campanula patula ssp. abietina), leurdă (Allium ursinum), ceapă de munte (Allium victorialis), bucățel (Agrostis canina), rogozuri (din speciile: Carex echinata, Carex echinata, Carex rostrata)[16].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

  • Ansamblul bisericii fortificate romano-catolice "Adormirea Maicii Domnului" din Cârța (biserica romano-catolică și incinta fortificată, cu turnu de poartă), construcție sec. XV - XVII, monument istoric (cod LMI HR-II-a-A-12774).
Biserica romano-catolică "Adormirea Maicii Domnului" din Cârţa
  • Ansamblul bisericii romano-catolice "Sf. Maria Mică" din Racu (biserica și incinta fortificată, cu capela), construcție sec. XIV - XVIII, monument istoric (cod LMI HR-II-a-A-12938).
  • Capela romano-catolică "Sf. Filip și Iacob" din Racu, construcție sec. XV - XVIII, monument istoric (cod LMI HR-II-m-B-12936).
  • Situl arheologic "Szármány" de la Lăzarea (așezări atribuite perioadelor: Epoca medievală târzie; Epoca medievală timpurie; sec. IV, Epoca post- romană, Cultura cultura Sântana de Mureș - Cerneahov; Epoca bronzulu).
  • Burgusul roman de la Băile Homorod (sec. II p. Chr., Epoca romană), monument istoric (cod LMI HR-I-s-B-12650).
  • Aria protejată Poiana narciselor de la Vlăhița (20 ha).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • O. Marcu, Z. Racz, A. Cioaca. Munții Harghita - ghid turistic, Ed. Sport-Turism, București 1986
  • Z. Mikfalvi, L. Vifkori. Județul Harghita, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1979
  • V. Cavruc. Repertoriul Arheologic al județului Harghita, ISBN 973-99270-2-5
  • I. Pisota, D. Bugă. Județul Harghita, Ed. Academiei RSR, București 1976
  • Ielencz M. Geografia României, Ed. Universitară București 2005

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Harghita - Mădăraș - Sit de importanță comunitară (coordonate); accesat la 20 februarie 2014
  2. ^ Protectedplanet.net - Harghita Mădăraș Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 20 februarie 2014
  3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl); accesat la 20 februarie 2014
  4. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 20 februarie 2014
  5. ^ Turismguire.ro - Turismul în județul Harghita - Mădăraș - Harghita; accesat la 20 februarie 2014
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Harghita - Mădăraș - Sit de importanță comunitară; accesat la 20 februarie 2014
  7. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 20 februarie 2014
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 20 februarie 2014
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 20 februarie 2014
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus montandoni; accesat la 20 februarie 2014
  11. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Salamandra salamandra; accesat la 20 februarie 2014
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 20 februarie 2014
  13. ^ Dev.adworks.ro - Info Natura 2000 - Harghita - Mădăraș - Sit de importanță comunitară; accesat la 20 februarie 2014
  14. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Barbus peloponnesius; accesat la 20 februarie 2014
  15. ^ Catalogueoflife.org - Fluturele de muștar (Leptidea morsei); accesat la 20 februarie 2014
  16. ^ Eunis.eea.europa.eu - Mădăraș - Harghita (floră și faună); accesat la 20 februarie 2014