Pădurea Bârnova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pădurea Bârnova
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Imagine din sit (Pădurea Pietrosu)
Imagine din sit (Pădurea Pietrosu)
Harta locului unde se află Pădurea Bârnova Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Pădurea Bârnova Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Iasi county CoA.png Județul Iași
 România
Cel mai apropiat orașIași
Coordonate47°01′35″N 27°40′56″E / 47.02639°N 27.68222°E47.02639°N 27.68222°E / 47.02639; 27.68222 ()47°01′35″N 27°40′56″E / 47.02639°N 27.68222°E47.02639°N 27.68222°E / 47.02639; 27.68222 ()[1]
Suprafață12.887 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSPA0092

Pădurea Bârnova este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în estul Moldovei, pe teritoriul județului Iași[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în sud-estul județului Iași, pe teritoriile administrative ale comunelor Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Schitu Duca și Tomești[3]; și este străbătută de drumul național DN24 care leagă municipiul Vaslui de Iași[4].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Situl „Pădurea Bârnova” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (în scopul protejării mai multor specii de păsări migratoare de pasaj sau sedentare) prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 12.887 hectare[6]. Acesta se suprapune în mare parte sitului de importanță comunitară Pădurea Bârnova - Repedea și include rezervațiile naturale Locul fosilifer Dealul Repedea, Poiana cu Schit, Poieni - Cărbunăriei și Pădurea Pietrosu.

Aria protejată încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc, reprezintă o zonă (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, cursuri de apă tributare râului Bârlad) deluroasă ce adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire și hrană mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situl dispune de două clase de habitate (predominante) constituite din păduri dacice fag și păduri dacice de stejar și carpen; ce conservă elemente de floră spontană și protejează specii de faună rară.

Erete cenușiu (Circus pygargus)

La baza desemnării Pădurii Bârnova ca arie de protecție specială avifaunistică se află mai multe specii de păsări enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009[7] și Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979[8] (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: uliu porumbar (Accipiter gentilis)[9], acvilă de munte (Aquila chrysaetos), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), pescăruș albastru (Alcedo atthis)[10], bufniță (Bubo bubo), șorecar mare (Buteo rufinus), șorecar comun (Buteo buteo), șorecar încălțat (Buteo lagopus), barză albă (Ciconia ciconia), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete cenușiu (Circus pygargus), erete alb (Circus macrourus), cristei de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare cu spatele alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), presura de grădină (Emberiza hortulana), șoim de iarnă (Falco columbarius), șoim călător (Falco peregrinus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel de seară (Falco vespertinus), vânturel roșu (Falco tinnunculus), muscar-mic (Ficedula parva), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaie neagră (Milvus migrans), gaie roșie (Milvus milvus) și prigoare (Merops apiaster)[11].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice, arii protejate); astfel:

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]