Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Mures county CoA.pngJudețul Mureș
 România
Cel mai apropiat orașTârgu Mureș
Coordonate46°39′14″N 24°26′35″E46°39′14″N 24°26′35″E[1]
Suprafață463,90 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0079

Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Mureș, pe teritoriile administrative ale comunelor Ceuașu de Câmpie și Șincai[3] și este străbătută de drumul național DN15E, care face legătura între municipiul Târgu Mureș și localitatea Satu Nou.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Turiță (Agrimonia pilosa)

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Fânațele de pe Dealul Corhan” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 463,90 hectare[5].

Situl reprezintă o zonă de deal (încadrată în bioregiunea continentală a sud-estului Câmpiei Transilvaniei) acoperită cu păduri, pășuni, vii și livezi; ce conservă un habitat naturale de tip Pajiști stepice subpanonice și protejază elemente rare de floră și faună[6].

La baza desemnării ariei protejate se află trei specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7] și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina)[8], tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis) și țestoasa de baltă (Emys orbicularis)[9].

Printre elementele floristice întâlnite la nivelul ierburilor se află cinci specii de plante protejate la nivel european prin acceași Directivă CE 92/43/CE din 21 mai 1992); astfel: târtan (Crambe tataria), sisinei (Pulsatilla patens și Pulsatilla grandis), turiță (Agrimonia pilosa) și stânjenel sălbatic (Iris aphylla ssp. hungarica); care vegetează alături de alte specii rare de plante; printre care lala pestriță (Fritillaria orientalis), rușcuță de primăvară (Adonis vernalis), untul-vacii (Orchis morio), gălbinare (Serratula radiata) sau jaleș (Salvia nutans)[10].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica reformată din Ceuașu de Câmpie

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]