Confluența Olt-Dunăre (sit SPA)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Confluența Olt-Dunăre
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
RAMSAR-logo.gif
Zonă umedă de importanță internațională
Harta locului unde se află Confluența Olt-Dunăre    Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)     Zonă umedă de importanță internațională
alt=Harta locului unde se află Confluența Olt-Dunăre    Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)     Zonă umedă de importanță internațională
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Actual Olt county CoA.png Județul Olt
Actual Teleorman county CoA.png Județul Teleorman
 România
Cel mai apropiat oraș Corabia
Coordonate Coordonate: 43°45′36″N 24°43′54″E / 43.76000°N 24.73167°E / 43.76000; 24.7316743°45′36″N 24°43′54″E / 43.76000°N 24.73167°E / 43.76000; 24.73167[1]
Suprafață 20.960 ha
Înființare 2007

Confluența Olt-Dunăre este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sudul țării, pe teritoriile administrative a județelor Olt și Teleorman[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală întinsă pe o suprafață de 20.960 hectare[3] se află în extremitatea sud-estică a județului Olt (în Lunca Dunării) și cea sud-vestică a județului Teleorman, în imediata apropiere de drumul național DN54, care leagă municipiul Turnu Măgurele de orașul Corabia[4].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție avifaunistică specială, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene: Natura 2000 în România)[5] iar începând din iulie 2012 situl este protejat ca zonă umedă de importanță internațională prin Convenția Ramsar[6].

Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (râuri, plaje cu nisip, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști, păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege)[7].

Raţă suliţar (Anas acuta)

În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări cu specii de: fluierar de mlaștină (Tringa glareola), chiră mică (Sterna albifrons), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), rață sulițar (Anas acuta), rață pitică (Anas crecca), rață sunătoare (Bucephala clangula), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), chiră de baltă (Sterna hirundo), chirighiță neagră (Chlidonias niger), pescăruș albastru (Alcedo atthis), stârc cenușiu (Ardea cinerea), rața roșie (Aythya nyroca), erete-de-stuf (Circus aeruginosus), nagâț (Vanellus vanellus), uliu păsărar (Accipiter nisus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius) sau dumbrăveancă (Coracias garrulus)[8].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj

Note[modificare | modificare sursă]