Muntele Mare (sit SCI)
Muntele Mare
| ||
 | ||
  | ||
| Poziția |  Județul Alba  Județul Cluj  România | |
|---|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Câmpeni | |
| Coordonate | 46°28′50″N 23°14′08″E / 46.48056°N 23.23556°E[1] | |
| Suprafață | 1.654 ha | |
| Bioregiune | Alpină | |
| Înființare | 2007 | |
| Cod SCI/SPA | ROSCI0119 | |
| Website | mmare.ro | |
Modifică date / text  | ||
Muntele Mare este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea central-vestică României, pe teritoriile administrative al județelor Alba și Cluj.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Cluj (pe teritoriul comunei Valea Ierii) și cea nord-vestică a județul Alba pe teritoriul comunelor Bistra, Lupșa și Poșaga[2], în apropierea drumului național DN75 care leagă orașul Câmpeni de Turda[3].
Descriere[modificare | modificare sursă]
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 1.654 hectare[5].
Situl reprezintă o zonă montană (încadrată în regiunea biogeografică alpină a Muntelui Mare, grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali), arie protejată (păduri de conifere, pajiști naturale, stepe, tufișuri și tufărișuri) ce adăpostește o mare diversitate faunistică și conservă habitate naturale de interes comunitar de tip: - Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase, Turbării active, Tufărișuri alpine și boreale și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane[6].
Biodiversitate[modificare | modificare sursă]
Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: molid (Picea abies), brad (Abies), fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), ienupăr (Juniperus communis), alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus monogyna), afin (Vaccinum myrtillus L.), mur (Rubus fruticosus), zmeur (Rubus idaeus) sau măceș (Rosa canina)[7].
.jpg)
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice cu specii de: scorzonera (Scorzonera purpurea ssp. rosea)[8], roua cerului (Drosera rotundifolia), arnică (Arnica montana L.), piciorul cocoșului de munte (Ranunculus montanus), brioală (Ligusticum mutellina), clopoței (Campanula patula ssp. abietina), unghia păsării (Viola declinata), bumbăcăriță (Eriophorum vaginatum), târsă (Deschampsia cespitosa), păiuș (Festuca nigrescens), iarba iepurelui (Phleum alpinum ssp. alpinum), iarba vântului (Nardus stricta), precum și rogozuri cu specii de Carex rostrata și Carex magellanica[9].
Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află doi amfibieni protejați, aflați pe lista roșie a IUCN: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia Bombina variegata)[10] și broasca roșie de munte (Rana temporaria)[11].
Căi de acces[modificare | modificare sursă]
- Drumul național DN75 pe ruta: Turda - Buru - Ocoliș - Sălciua de Jos - Baia de Arieș - Lunca.
Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]
În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii naturale protejate); astfel:
- Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci” și „Sfântul Nicolae”, construcție 1770, monument istoric.
- Biserica "Pogorârea Sf. Duh" din Hădărău, Alba, construcție 1770, monument istoric.
- Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Valea Lupșii, Alba, construcție 1799, monument istoric.
- Biserica de lemn din Poșaga de Sus cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, construcție 1789, monument istoric.
- Mănăstirea ”Sfinții Ierarhi Ilie Iorest și Sava Brancovici” din satul Valea Bistrii.
- Schitul "Izvorul Poșaga" din Poșaga de Jos, mănăstire de călugări aflată pe Valea Poșăgii. În apropierea schitului se află izbucul mănăstirii.
- Halta Bistra din satul Bistra, Alba, construcție 1912, monument istoric.
- Halta Lupșa din satul Lupșa, Alba, construcție 1912, monument istoric.
- Rezervațiile naturale: Șesul Craiului - Scărița-Belioara, Cheile Poșăgii
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Muntele Mare - Sit de importanță comunitară Natura 2000 Arhivat în , la Wayback Machine., cheile-rametului.ro
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Muntele Mare (coordonate); accesat la 22 octombrie 2013
- ^ Mmediu.ro - Siturile de importanță comunitară din România - Localizare Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 octombrie 2013
- ^ Protectedplanet.net - Muntele Mare (geolocalizare); accesat la 22 octombrie 2013
- ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 22 octombrie 2013
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Muntele Mare - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 octombrie 2013
- ^ Lifenatura2000.ro - Tipuri de habitate din România Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 octombrie 2013
- ^ Sit Natura 2000 - Muntele Mare (flora și fauna) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 octombrie 2013
- ^ Situri cu habitate a speciei Scorzonera purpurea ssp. rosea - eunis.eea.europa.eu; accesat la 22 octombrie 2013
- ^ Flora și fauna sitului Muntele Mare - eunis.eea.europa.eu Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 octombrie 2013
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 22 octombrie 2013
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Rana temporaria; accesat la 22 octombrie 2013
.jpg)
