Smârdar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Smârdar
Rhododendron myrtifolium Chornohora Turkul.JPG
Clasificare științifică
Regn: Viridiplantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Magnoliopsida
(neclasificat): Asteridae
Ordin: Ericales
Familie: Ericaceae
Gen: Rhododendron
Specie: R. alutaceum
Nume binomial
Rhododendron myrtifolium
Schott & Kotschy, 1851[1]
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Smârdar
Rhododendron kotschyi în Carpaţii României
Arbuşti pitici de smârdar în floare pe culmile munţilor Iezer-Păpuşa în Carpaţii Meridionali
Rhododendron în Munţii Rodnei, sub vârful Ineu

Smârdarul sau Bujorul de munte (Rhododendron kotschyi Simonkai syn. Rh. myrtifolium) este o plantă originară din Balcani. În România se găsește în Carpați. Face parte din genul botanic Rhododendron, gen extrem de variat ce cuprinde diferite specii care cresc doar la altitudine înaltă și se extind din Himalaia, Caucaz, Carpați până în Munții Alpi și Pirinei.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Smârdarul, așa cum este denumit popular bujorul de munte, crește spontan în tufe pitice în zona alpină. Fiind o plantă care crește în condiții climaterice și de relief foarte specifice, el nu tolerează transplantări, lucru care face imposibilă introducerea acestuia în grădini. Frumusețea florilor sale - care emană un miros și o aromă asemănatoare vișinelor - și care apar de obicei pe la sfârșitul lunii iunie și la începutul lunii iulie, și raritatea sa, face ca smârdarul să fie o plantă ocrotită și protejată ca atare în perimetrul Parcului Național Bucegi. Smârdarul este peren și își păstrează frunzele verzi tot timpul anului.

Smârdarul face parte din familia Ericaceae și în ciuda numelui alternativ de "bujor de munte", nu trebuie confundat cu bujorul propriu-zis (Paeonia officinalis) care face parte dintr-o altă familie botanică, respectiv Paeoniaceae. Un alt nume popular este cel de "cocozar".

Proprietăți terapeutice[modificare | modificare sursă]

Florile smârdarului au proprietăți tămăduitoare pentru numeroase afecțiuni, facând din acesta un adevărat panaceu[necesită citare]. Ele sunt mucilaginoase și conțin aminoacizi esențiali. Alți componenți activi sunt cristalele microsublimate și polifenolii. Din florile sale, aidoma petalelor trandafirului se prepară siropuri, dulceață și ceaiuri medicinale. Smârdarul a fost pus in evidență și clasificat pentru prima oara de botanistul austriac Theodor Kotschy (1813-1866), și de asemenea de maghiarul Lájos von Simonkai (1851-1910).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Smârdar
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Smârdar
  1. ^ Europe flora”. Royal Botanic Garden Edinburgh. http://rbg-web2.rbge.org.uk/cgi-bin/nph-readbtree.pl/dataset=/parent=/filename=feout/firstval=11/SID=4088.1393654492?FAMILY_XREF=&GENUS_XREF=Rhododendron&SPECIES_XREF=&TAXON_NAME_XREF=&RANK=. Accesat la 23 iulie 2015.