Scroviștea (sit SCI)

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Scroviștea
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Scroviștea Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Scroviștea Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Ilfov
 România
Cel mai apropiat orașOtopeni
Coordonate44°42′51″N 26°03′46″E () / 44.71417°N 26.06278°E[1]
Suprafață3.391 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0224
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Scroviștea este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Muntenia, pe teritoriul județului Ilfov[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se întinde în extremitatea nord-vestică al județului Ilfov (la limitele cu județele Prahova și Dâmbovița), pe teritoriile administrative ale comunelor Ciolpani și Periș[3], în imediata apropiere a drumului național DN1, care leagă municipiul București de Brașov[4].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 3.391 hectare[6]. Situl reprezintă o zonă (râuri, lacuri, păduri de foioase, vii și livezi) naturală (încadrată în bioregiune continentală) aflată în sudul țării (pe locul unde odinioară se întindeau Codrii Vlăsiei); ce conservă habitate naturale de tip: Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), Lacuri distrofice și iazuri și Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition[7] și protejază floră și faună rară.

Trifoiaș-de-baltă (Marsilea quadrifolia)

La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8], printre care: tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[9]), broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis)[10]; țigănuș (un pește din specia Umbra krameri)[11]; precum și o rădașcă (Lucanus cervus) și un fluture din specia Euphydryas maturna (sin. Hypodryas maturna).

Printre plantele enumerate în aceeași anexă și semnalate în arealul sitului se află și două specii floristice protejate: otrățelul (Aldrovanda vesiculosa) și trifoiașul-de-baltă (Marsilea quadrifolia)[12].

In anii '70 in padurea de la Scrovistea au fost efectuate experimente cu substante radioactive, care au afectat solul si copacii. [13][14]

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica Mănăstirii Țigănești
  • Ansamblul Mănăstirii Țigănești din Ciolpani (Biserica "Adormirea Maicii Domnului", Biserica din cimitir, Stăreția, Trapeză, Arhondaric, case monahale și turn-clopotniță), construcție sec. XVIII, XIX, XX, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Precistei" din Ciolpani, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
  • Biserica " Sf. Nicolae" a fostului schit din satul Bălteni, construcție 1626, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae, Teodor și Stelian" din Balotești, construcție 1763, monument istoric.
  • Situl arheologic de la Bălteni (sec. II - III p. Chr., sec. IV - V p. Chr., sec. IX - X, sec. XVIII).
  • Situl arheologic de la Buriaș-Ciocănari (Epoca bronzului, cultura Glina și cultura Tei).
  • Situl arheologic de la Ciolpani (sec. IV - V p. Chr., sec. II - III p. Chr., sec. IV p. Chr., Hallstatt).
  • Situl arheologic de la Cocioc (Epoca medievală, Epoca bronzului, sec. IV - V p. Chr., Epoca neolitică, cultura Gumelnița, Epoca bronzului, cultura Glina).
  • Aria naturală de protecție specială avifaunistică Grădiștea - Căldărușani - Dridu (6.642,30 ha).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Scroviștea (coordonate); accesat la 3 decembrie 2013
  2. ^ Scroviștea Site of Community Importance (Habitats Directive), accesat la 3 decembrie 2013
  3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 3 decembrie 2013
  4. ^ Eunis.eea.europa.eu - Scroviștea (geolocalizare) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 3 decembrie 2013
  5. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 3 decembrie 2013
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Scroviștea - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 3 decembrie 2013
  7. ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 3 decembrie 2013
  8. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 3 decembrie 2013
  9. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 3 decembrie
  10. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Emys orbicularis; accesat la 3 decembrie 2013
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Thratened Species - Umbra krameri; accesat la 3 decembrie 2013
  12. ^ Sit Natura 2000 - Scroviștea (flora și fauna) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 3 decembrie 2013
  13. ^ Bogdan Constantinescu. „Some Aspects Related to Control of Nuclear Materials – Internal and Transfrontier Cases – in Romania”. 
  14. ^ C. GARLEA, I. GARLEA, C. KELERMAN. „CHARACTERIZATION OF ENVIRONMENTAL RADIOACTIVITY IN THE INFLUENCE ZONE OF IFIN-HH BUCHAREST, MAGURELE” (PDF). 
v • d • m
Situri Natura 2000 în România
SCI - Directiva Habitate
Habitat montan - Brânduşă de toamnă (Crocus banaticus) în situl Natura 2000 - Piatra Mare

Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Bârsău - Șomcuta  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de la Bogdana  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Bârsei  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile de la Mănărade  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Râul Nera între Bozovici și Moceriș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul între Rona și Țicău  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zarandul de Est • Zona marină de la Capul Tuzla

SPA - Directiva Păsări.
Călifar roșu (Tadorna ferruginea)
Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești
Proiect Arii protejate Lista siturilor Natura 2000 din România Convenția Ramsar
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Scroviștea_(sit_SCI)&oldid=15851432