Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Situl la Piatra Șoimului
Situl la Piatra Șoimului
Harta locului unde se află Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Bacau county CoA.png Județul Bacău
Actual Neamt county CoA.png Județul Neamț
 România
Cel mai apropiat orașPiatra Neamț
Coordonate46°43′07″N 26°31′11″E46°43′07″N 26°31′11″E[1]
Suprafață37.445 ha
BioregiuneAlpină și continentală[2]
Înființare2011
Cod SCI/SPAROSPA0138

Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni este o arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA) situată în partea estică a României, pe teritoriile județelor Bacău (45%) și Neamț (55%).[3]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se întinde în extremitatea central-nordică a județului Bacău, pe teritoriile administrative ale comunelor Balcani, Blăgești, Gârleni, Hemeiuș, Mărgineni, Pârjol, Scorțeni și Strugari și în cea sudică a județului Neamț, pe teritoriul municipiului Piatra Neamț și pe cele ale comunelor Borlești, Cândești, Dumbrava Roșie, Piatra Șoimului, Rediu și Tazlău. Situl este străbătut de drumul național DN2G care leagă Bacăul de Comănești.[4]

Înființare[modificare | modificare sursă]

Situl ”Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni” (cu o suprafață totală de 37.445 ha.) a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 971 din 5 octombrie 2011 (pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România).[5] Situl include rezervația naturală Pădurea Arsura.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică alpină a estului munților Goșmanu și cea continentală din lunca dreaptă a Bistriței) reprezintă o zonă naturală alcătuită din păduri de foioase, păduri în amestec, râuri (valea Tazlăului), pajiști, pășuni, terenuri arabile și culturi; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru efective de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.

La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice protejate la nivel european (prin Directiva CE 147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa II-a)[6] și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), bufniță (Bubo bubo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), barză albă (Ciconia ciconia), cristel de câmp (Crex crex), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), presură de grădină (Emberiza hortulana), șoim călător (Falco peregrinus), muscar gulerat (Ficedula albicollis),[7] muscar mic (Ficedula parva), ciuvică (Glaucidium passerinum), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), viespar (Pernis apivorus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), huhurez mare (Strix uralensis) și silvie porumbacă (Sylvia nisoria).[8]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj