Balta Tătaru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Balta Tătaru
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Harta locului unde se află Balta Tătaru Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Balta Tătaru Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Braila county CoA.png Județul Brăila
Actual Ialomita county CoA.pngJudețul Ialomița
 România
Cel mai apropiat orașSlobozia
Coordonate44°49′00″N 27°25′18″E44°49′00″N 27°25′18″E[1]
Suprafață9.981 ha
BioregiuneStepică
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSPA0006

Balta Tătaru este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sud-estul țării, pe teritoriile administrative al județelor Brăila și Ialomița[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Brăila și cea nord-estică al județului Ialomița și este străbătută de drumul județean DJ211, care leagă municipiul Slobozia de satul Zăvoaia[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 9.981 hectare[5].

Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală cu râuri, lacuri (Tătaru, Plașcu și Chioibășeșeti) mlaștini, turbării, terenuri arabile și păduri de foioase; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii (colonii) de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege)[6].

Rață lingurar (Anas clypeata)

Printre speciile de păsări prezente în sit se află: lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus), ciocârlia-de-câmp (Alauda arvensis), rața lingurar (Anas clypeata), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mare (Anas platyrhynchos), rață pestriță (Anas strepera), gârliță mare (Anser albifrons), gâsca de vară (Anser anser), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), fâsă de luncă (Anthus pratensis) fâsă de munte (Anthus spinoletta) fâsă de pădure (Anthus trivialis), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), ciuf-de-pădure (Asio otus), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), buhai de baltă (Botaurus stellaris), șorecar mare (Buteo rufinus), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci pitic (Calidris temminckii), cânepar (Carduelis cannabina), barză albă (Ciconia ciconia), erete de stuf (Circus aeruginosus), codobatura galbenă (Motacilla flava) sau nagâț (Vanellus vanellus)[7].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj

Note[modificare | modificare sursă]