Larion

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Larion
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Imagine din sit
Imagine din sit
Harta locului unde se află Larion Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Larion Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta României
PozițiaJudețele:
ROU BN Bistrita CoA.jpgBistrița Năsăud (72%)
Actual Suceava county CoA.pngSuceava (28%)
 România
Cel mai apropiat orașVatra Dornei
Coordonate47°21′05″N 25°02′54″E47°21′05″N 25°02′54″E[1]
Suprafață3.023 ha
BioregiuneAlpină
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0101

Larion este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nordul României, pe teritoriile județelor Bistrița Năsăud și Suceava[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se întinde în extremitatea estică a județului Bistrița Năsăud pe teritoriul administrativ al comunei Lunca Ilvei și în cea sud-vestică a județului Suceava, pe teritoriile comunelor Coșna și Poiana Stampei. Aceasta este străbătută de drumul județean DJ172D, care leagă Ilva Mare, Bistrița-Năsăud de Teșna, Suceava[3].

Înființare[modificare | modificare sursă]

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Larion” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4]. Aria protejată se întinde pe o suprafață de 3.023 hectare și include rezervația naturală Crovul de la Larion (250 ha)[5].

Zona reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în tranziție, râuri, mlaștini, turbării, pajiști și pășuni) în Depresiunea Dornelor, încadrată în bioregiunea geografică alpină a Carpaților Orientali. Rețeaua hidrografică a sitului este alcătuită din pâraiele Silhoasa și Bolovanul (afluenți de dreapta ai răului Ilva), Siminoc (afluent de stânga al râului Teșna) și Pârâul lui Pușca[5].

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situl conservă un habitate natural de interes comunitar (Turbării cu vegetație forestieră)[6] și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre[7].

La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere și păsări (enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică[8] sau aflate pe lista roșie a IUCN)[7].

Mamifere cu specii de: urs brun (Ursus arctos[9], lup (Canis lupus), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), râs (Lynx lynx)[10], vulpe (Vulpes vulpes), jder de copac (Martes martes)[11], jder de piatră (Martes foina), nevăstuică (Mustela nivalis), hermelină (Mustela erminea);

Păsări protejate prin Directiva CE 147/CE din 30 noiembrie 2009[12] și Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979[13] (privind conservarea păsărilor sălbatice): ieruncă (Tetrastes bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus)[14], pupăză (Upupa epops), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), mierlă de apă (Cinclus cinclus), buhă (Bubo bubo), erete-vânăt (Circus cyaneus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius)[15].

Măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella)

Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași Directivă CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8]; astfel:

Arbori și arbusti: molid (Picea abies), pin de pădure (Pinus sylvestris), brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), mesteacăn pufos (Betula pubescens), plop tremurător (Populus tremula), anin alb (Alnus incana), cireș sălbatic (Cerasus avium), păducel (Crataegus monogyna), afin (Vaccinium myrtillus);

Flori și ierburi: buzișor (Corallorhiza trifida), ruginare (Andromeda polifolia), roua cerului (Drosera rotundifolia, specie insectofagă)[16], orhideea fantomă (Epipogium aphyllum), bumbăcăriță (Eriophorum vaginatum), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella), iarba cășunăturii (Saxifraga cuneifolia). În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii rare de mușchi: Buxbaumia viridis și Plagiomnium affine[17].

Vulnerabilitate[modificare | modificare sursă]

Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea abuzivă a fructelor de pădure și ciupercilor, cât și drumul județean (DJ172D) care străbate situl[7].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Poiana Stampei (construcție secolul al XIX-lea, monument istoric) și Pasul Tihuța (trecătoare ce asigură legătura între Depresiunea Dornelor și Depresiunea colinară a Transilvaniei).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Biodiversitatea în România - Larion - Sit de Importanță Comunitară; accesat la 31 mai 2015
  2. ^ Protectedplanet - Larion Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 31 mai 2015
  3. ^ Lege-online.ro - Localizarea siturilor de importanță comunitară din România (teritorii administrative); accesat la 31 mai 2015
  4. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 31 mai 2015
  5. ^ a b Natura2000.mmediu.ro Larion (sit de importanță comunitară); accesat la 31 mai 2015
  6. ^ Mmediu.ro - Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare; accesat la 31 mai 2015
  7. ^ a b c Biodiversitate.mmediu.ro - Larion (sit de importanță comunitară); accesat la 31 mai 2015
  8. ^ a b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 1 iunie 2015
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 1 iunie 2015
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 1 iunie 2015
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Martes martes
  12. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 1 iunie 2015
  13. ^ Directiva Consiliului Europei 79/409/CEE din 2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor, accesat la 1 iunie 2015
  14. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Tetrao urogallus; accesat la 1 iunie 2015
  15. ^ Dev.adworks.ro - Info Natura 2000 - Larion (sit de importanță comunitară); accesat la 1 iunie 2015
  16. ^ Catalogoflife - Catalog of Life - Species - Drosera rotundifolia L; accesat la 1 iunie 2015
  17. ^ Eea.europa.eu - Larion (sit de importanță comunitară); accesat la 1 iunie 2015

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]