Măgurile Băiței

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Măgurile Băiței
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Imagine din sit (Măgura Crăciuneștilor)
Imagine din sit (Măgura Crăciuneștilor)
Harta locului unde se află Măgurile Băiței Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Măgurile Băiței Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Hunedoara county CoA.pngJudețul Hunedoara
 România
Cel mai apropiat orașDeva
Coordonate46°01′46″N 22°52′27″E / 46.02944°N 22.87417°E46.02944°N 22.87417°E / 46.02944; 22.87417 ()46°01′46″N 22°52′27″E / 46.02944°N 22.87417°E46.02944°N 22.87417°E / 46.02944; 22.87417 ()[1]
Suprafață274 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0110

Măgurile Băiței este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al comunei Băița (în nordul satului Crăciunești[3] și este străbătută de drumul județean DJ706A, care leagă localitatea Lunca de Băița.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Măgurile Băiței” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 274 hectare.

Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, zone umede cu izvoare permanente, peșteri, goluri carstice, stâncării calcaroase și grohotișuri) încadrată în bioregiunea continentală a Hunedoarei, aflată la poalele Munților Metaliferi (grupă muntoasă aflată în extremitatea sudică a Apusenilor, ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor). Acesta se află în bazinul hidrografic superior al râului Căian și include și rezervația naturală Calcarele din Dealul Măgura.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

„Măgurile Băiței” conservă patru habitate naturale de interes comunitar (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Fânețe montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase) și protejază mai multe specii din fauna sălbatică și flora spontană aflate în arealul ecoregiunii sud-vestice a Apusenilor[5][6].

Faună[modificare | modificare sursă]

Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7] sau aflate pe lista IUCN.

Mamifere cu specii de: căprioară (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), pisică sălbatică (Felis silvestris)[8], nevăstuică (Mustela nivalis)[9], dihor (Mustela putorius)[10], viezure (Meles meles), liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul cu picioare lungi (Myotis capaccinii)[11], liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)[12];

Reptile și amfibieni: șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele orb (Anguis fragilis), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), năpârcă (Natrix natrix), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[13], tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris), brotacul-verde-de-copac (Hyla arborea), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă brună (Bufo bufo);

Nevertebrate: melc de livadă (Helix pomatia), fluturi din speciile: (Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea arion(albăstrița pătată), Zerynthia polyxena, Maculinea alcon.

Floră[modificare | modificare sursă]

La baza desemnării sitului se află stânjenelul sălbatic (Iris aphylla ssp. hungarica), specie protejate prin aceeași Directivă 92/43/CE din 21 mai 1992, a Consiliului European (anexa I-a); care vegetează alături de: ruginiță (Asplenium adulterinum), strașnic (Asplenium trichomanes), unghia-ciutei (Asplenium ceterach), turiță mare (Agrimonia eupatoria ssp. eupatoria), pesmă (Centaurea atropurpurea), brândușă de toamnă (Crocus banaticus), gențiană (Gentiana cruciata), gușa-porumbelului (Silene nutans ssp. dubia), șoaldină aurie (Sedum hispanicum), precum și Seseli elatum ssp. austriacum, specie endemică pentru acest sit[14].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje

Videoreportaj

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Măgurile Băiței - Sit de importanță comunitară (coordonate); accesat la 21 februarie 2014
  2. ^ Protectedplanet.net - Măgurile Băiței Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 21 februarie 2014
  3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl); accesat la 21 februarie 2014
  4. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 21 februarie 2014
  5. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Măgurile Băiței; accesat la 21 februarie 2014
  6. ^ Eunis.eea.europa.eu - Măgurile Băiței (floră și faună)]; accesat la 21 februarie 2014
  7. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 21 februarie 2014
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Felis silvestris; accesat la 21 februarie 2014
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Mustela nivalis; accesat la 21 februarie 2014
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Mustela putorius; accesat la 21 februarie 2014
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis capaccinii; accesat la 21 februarie 2014
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Rhinolophus hipposideros; accesat la 21 februarie 2014
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 21 februarie 2014
  14. ^ Eunis.eea.europa.eu - Seseli elatum ssp. austriacum; accesat la 21 februarie 2014