Someșul Rece (sit SCI)
Someșul Rece
| ||
  | ||
| Poziția |  Județul Cluj  România | |
|---|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Huedin | |
| Coordonate | 46°33′52″N 23°06′33″E / 46.56444°N 23.10917°E[1] | |
| Suprafață | 8.529 ha | |
| Bioregiune | Alpină | |
| Înființare | 2007 | |
| Cod SCI/SPA | ROSCI0233 | |
Modifică date / text  | ||
Someșul Rece este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj[2].
Localizare[modificare | modificare sursă]
Aria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Cluj (aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul administrativ al comunelor Măguri-Răcătău și Valea Ierii)[3], în apropierea drumului județean DJ107P, care leagă satul Mărișel de Someșu Rece[4].
Descriere[modificare | modificare sursă]
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 8.529 hectare[6]. Situl reprezintă o zonă încadrată în bioregiune alpină a Munților Apuseni; ce conservă habitate naturale de tip: Fânețe montane, Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Turbării cu vegetație forestieră și Turbării active[7] și protejază specii importante din ihtiofauna, fauna și flora Apusenilor.
La baza desemnării sitului se află câteva specii (de mamifere, amfibieni, pești și coleoptere) enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8], printre care mamifere: râs eurasiatic (Lynx lynx), lup (Canis lupus); pești: zglăvoacă (Cottus gobio)[9], porcușorul de vad (Gobio uranoscopus), dunăriță (Sabanejewia aurata)[10], chișcar (Eudontomyzon danfordi)[11], ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia Bombina variegata)[12]; precum și două coleptere: rădașca (Lucanus cervus) și un cărăbuș din specia Carabus hampei.
Alte specii faunistice prezente în sit: cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes), pisică sălbatică (Felis silvestris), iepure de câmp (Lepus europaeus), nevăstuică (Mustela nivalis), dihor (Mustela putorius), veveriță roșcată (Sciurus vulgaris)
La nivelul stratului ierbos este semnalată prezența mai multor specii floristice, printre care: ghiocelul (Galanthus nivalis) și arnica (Arnica montana)[13].
Căi de acces[modificare | modificare sursă]
- Drumul județean DJ108 pe ruta: Huedin - Sâncraiu - Călățele - Beliș - drumul DJ107P spre Mărișel - drumul județean DJ107T - Măguri-Răcătău.
Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]
În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Măguri-Răcătău, construcție 1825.
- Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Buru, construcție 1860.
- Biserica de lemn „Sfânta Treime” din satul Cacova Ierii, construcție 1910.
- Biserica de lemn „Sfinții Trei Arhangheli” din satul Făgetu Ierii, construcție 1769.
- Biserica de lemn din Lungești
- Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Măgura Ierii, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
- Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Ocolișel, construcție 1852, monument istoric
- Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihaiil și Gavriil” din satul Surduc, construcție 1758, monument istoric.
- Biserica unitariană din satul Iara, construcție secolul al XIII-lea, monument istoric
- Cetatea Liteni, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.
- Conacul „Beldi” din Iara, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
- Conacul „Kemény” din Iara, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
- Conacul „Teleki” din Iara, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
- Situl arheologic de la Iara (Epoca romană, Preistorie).
- Rezervațiile naturale Cheile Runcului și Molhașurile Căpățânei, și siturile Natura 2000: Muntele Mare și Valea Ierii.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Energia verde și Văile Plângerii. Investițiile din ariile protejate amenință râurile din Apuseni, iest.ro
Reportaj
- Baronii ariilor protejate - În aceste zone naturale din Transilvania există administratori care fixează taxe mari și urmăresc doar profitul ori investitori care creează insule imobiliare, susțin specialiștii de mediu Arhivat în , la Wayback Machine., ziuadecj.ro
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Someșul Rece (coordonate); accesat la 30 noiembrie 2013
- ^ Protectedplanet.net - Someșul Rece Site of Community Importance (Habitats Directive), accesat la 30 noiembrie 2013
- ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 30 octombrie 2013
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Someșul Rece (geolocalizare) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 30 noiembrie 2013
- ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 30 noiembrie 2013
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Someșul Rece - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 30 noiembrie 2013
- ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 30 noiembrie 2013
- ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 30 noiembrie 2013
- ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Cottus gobio; accesat la 30 noiembrie 2013
- ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Sabanejewia aurata, accesat la 30 noiembrie 2013
- ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Eudontomyzon danfordi, accesat la 30 noiembrie 2013
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 30 noiembrie 2013
- ^ Sit Natura 2000 - Someșul Rece (flora și fauna) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 30 noiembrie 2013
.jpg)
