Pădurea Balta - Munteni

    Adaugă legături
    De la Wikipedia, enciclopedia liberă
    Pădurea Balta - Munteni
    Sit de Importanță Comunitară (SCI)
    Harta locului unde se află Pădurea Balta - Munteni Sit de Importanță Comunitară (SCI)
    alt=Harta locului unde se află Pădurea Balta - Munteni Sit de Importanță Comunitară (SCI)
    Localizarea sitului pe harta țării
    PozițiaStema judetului Galati.svgJudețul Galați
     România
    Cel mai apropiat orașTecuci
    Coordonate45°56′58″N 27°27′56″E () / 45.94944°N 27.46556°E[1]
    Suprafață86 ha
    BioregiuneStepică
    Înființare2007
    Cod SCI/SPAROSCI0134
    Modifică date / text Consultați documentația formatului

    Pădurea Balta - Munteni este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul Moldovei, pe teritoriul județului Galați[2].

    Localizare[modificare | modificare sursă]

    Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Negrilești (în vestul satului omonim),[3] în apropierea drumului național DN24, care leagă municipiul Tecuci de Bârlad[4].

    Descriere[modificare | modificare sursă]

    Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 86 hectare[6].

    Situl reprezintă o zonă de câmpie în lunca Bârladului (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc; ce conservă habitate naturale de tip: Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); și protejează o gamă floristică variată[7].

    Stupiniță (Platanthera bifolia)

    Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar (Quercus robur), frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior), frasin pufos (Fraxinus pallisiae), velniș (Ulmus laevis), ulm de câmp (Ulmus minor, Ulmus procera), jugastru (Acer campestre), păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), sânger (Cornus sanguinea), măceș (Rosa canina), salbă moale (Euonymus europaeus) sau lemn câinesc (Ligustrum vulgare).

    La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestriță (Fritillaria meleagris), garofiță (Dianthus guttatus), ghiocei (Galanthus elwesii), ghiocei de baltă (Leucojum aestivum), brei ovat (Mercurialis ovata), trânji (Neottia nidus-avis), usturoi sălbatic (Allium guttatum), pătlăgină (Plantago schwarzenbergiana), stupiniță (Platanthera bifolia) sau joldeală (Serratula wolffii)[8]

    La baza desemnării sitului se află un lepidopter (fluture) din specia Erannis ankeraria[9]; specie faunistică listată în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[10].

    Căi de acces[modificare | modificare sursă]

    Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

    În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

    Conacul poetului Costache Conachi din Ţigăneşti
    • Conacul poetului Costache Conachi din Țigănești, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
    • Poarta conacului poetului Costache Conachi din satul Țigănești, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
    • Ansamblul conacului Nestor Cincu din Țigănești (Conacul Nestor Cincu, Foișorul și Parcul conacului Cincu), construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
    • Fosta Prefectură a Județului Tecuci, azi Clubul Copiilor din Tecuci, construcție 1900, monument istoric.
    • Situl arheologic de la Negrilești (sec. XVI, Epoca medievală, sec. IV p. Chr., Epoca romană, Epoca bronzului târziu, Cultura Noua, mil. IV a. Chr., Eneolitic, Cultura Gumelnița, aspectul Stoicani - Aldeni).

    Legături externe[modificare | modificare sursă]

    Reportaj

    Vezi și[modificare | modificare sursă]

    Note[modificare | modificare sursă]

    1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Pădurea Balta - Munteni (coordonate); accesat la 17 noiembrie 2013
    2. ^ Protectedplanet.net - Pădurea Balta - Munteni Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 17 noiembrie 2013
    3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 17 octombrie 2013
    4. ^ Eunis.eea.europa.eu - Pădurea Balta - Munteni (geolocalizare)[nefuncțională]; accesat la 17 noiembrie 2013
    5. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr. 1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 17 noiembrie 2013
    6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Pădurea Balta - Munteni - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 17 noiembrie 2013
    7. ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 17 noiembrie 2013
    8. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Pădurea Balta-Munteni Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 17 noiembrie 2013
    9. ^ Sit Natura 2000 - Pădurea Balta - Munteni (flora și fauna)[nefuncțională]; accesat la 17 noiembrie 2013
    10. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 17 noiembrie 2013
    v • d • m
    Situri Natura 2000 în România
    SCI - Directiva Habitate
    Habitat montan - Brânduşă de toamnă (Crocus banaticus) în situl Natura 2000 - Piatra Mare

    Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zona marină de la Capul Tuzla

    SPA - Directiva Păsări.
    Călifar roșu (Tadorna ferruginea)
    Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești
    People icon.svg Proiect Arii protejate Crystal Clear app kedit green-pencil.svg Lista siturilor Natura 2000 în România Leaf icon 07.svg Convenția Ramsar
    Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pădurea_Balta_-_Munteni&oldid=15265650