Pădurea Balta - Munteni
Pădurea Balta - Munteni
| ||
  | ||
| Poziția |  Județul Galați  România | |
|---|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Tecuci | |
| Coordonate | 45°56′58″N 27°27′56″E / 45.94944°N 27.46556°E[1] | |
| Suprafață | 86 ha | |
| Bioregiune | Stepică | |
| Înființare | 2007 | |
| Cod SCI/SPA | ROSCI0134 | |
Modifică date / text  | ||
Pădurea Balta - Munteni este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul Moldovei, pe teritoriul județului Galați[2].
Localizare[modificare | modificare sursă]
Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Negrilești (în vestul satului omonim),[3] în apropierea drumului național DN24, care leagă municipiul Tecuci de Bârlad[4].
Descriere[modificare | modificare sursă]
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 86 hectare[6].
Situl reprezintă o zonă de câmpie în lunca Bârladului (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc; ce conservă habitate naturale de tip: Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); și protejează o gamă floristică variată[7].
Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar (Quercus robur), frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior), frasin pufos (Fraxinus pallisiae), velniș (Ulmus laevis), ulm de câmp (Ulmus minor, Ulmus procera), jugastru (Acer campestre), păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), sânger (Cornus sanguinea), măceș (Rosa canina), salbă moale (Euonymus europaeus) sau lemn câinesc (Ligustrum vulgare).
La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestriță (Fritillaria meleagris), garofiță (Dianthus guttatus), ghiocei (Galanthus elwesii), ghiocei de baltă (Leucojum aestivum), brei ovat (Mercurialis ovata), trânji (Neottia nidus-avis), usturoi sălbatic (Allium guttatum), pătlăgină (Plantago schwarzenbergiana), stupiniță (Platanthera bifolia) sau joldeală (Serratula wolffii)[8]
La baza desemnării sitului se află un lepidopter (fluture) din specia Erannis ankeraria[9]; specie faunistică listată în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[10].
Căi de acces[modificare | modificare sursă]
- Drumul național DN24 pe ruta: Tecuci - Munteni - Gara Berheci - drumul județean DJ240 până la Negrilești.
Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]
În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Conacul poetului Costache Conachi din Țigănești, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
- Poarta conacului poetului Costache Conachi din satul Țigănești, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
- Ansamblul conacului Nestor Cincu din Țigănești (Conacul Nestor Cincu, Foișorul și Parcul conacului Cincu), construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
- Fosta Prefectură a Județului Tecuci, azi Clubul Copiilor din Tecuci, construcție 1900, monument istoric.
- Situl arheologic de la Negrilești (sec. XVI, Epoca medievală, sec. IV p. Chr., Epoca romană, Epoca bronzului târziu, Cultura Noua, mil. IV a. Chr., Eneolitic, Cultura Gumelnița, aspectul Stoicani - Aldeni).
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Proiectul ”Protejarea Pădurilor – conservarea biodiversității și conștientizarea publicului” - Aria protejată Pădurea Balta Munteni Arhivat în , la Wayback Machine., ajvps.ro
Reportaj
- Pădurile în dezbatere publică la Galați[nefuncțională], presgalati.ro
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Pădurea Balta - Munteni (coordonate); accesat la 17 noiembrie 2013
- ^ Protectedplanet.net - Pădurea Balta - Munteni Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 17 noiembrie 2013
- ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 17 octombrie 2013
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Pădurea Balta - Munteni (geolocalizare)[nefuncțională]; accesat la 17 noiembrie 2013
- ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr. 1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 17 noiembrie 2013
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Pădurea Balta - Munteni - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 17 noiembrie 2013
- ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 17 noiembrie 2013
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Pădurea Balta-Munteni Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 17 noiembrie 2013
- ^ Sit Natura 2000 - Pădurea Balta - Munteni (flora și fauna)[nefuncțională]; accesat la 17 noiembrie 2013
- ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 17 noiembrie 2013
.jpg)
