Subcarpații Vrancei (sit SPA)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Subcarpații Vrancei
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Situl la Dălhăuți
Situl la Dălhăuți
Harta locului unde se află Subcarpații Vrancei Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Subcarpații Vrancei Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Buzau county CoA.png Județul Buzău
Actual Vrancea county CoA.png Județul Vrancea
 România
Cel mai apropiat orașOdobești
Coordonate45°36′14″N 26°56′56″E45°36′14″N 26°56′56″E[1]
Suprafață35.823 ha
BioregiuneContinentală[2]
Înființare2011
Cod SCI/SPAROSPA0141

Subcarpații Vrancei alcătuiesc o arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA) situată în Muntenia (România), pe teritoriile județelor Buzău (34%) și Vrancea (66%).[3]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se întinde în extremitatea central sudică al județului Buzău, pe teritoriile administrative ale comunelor Bisoca, Buda, Grebănu, Murgești, Pardoși, Podgoria, Topliceni și Valea Salciei și în cea nord-estică a județului Vrancea, pe teritoriile comunelor: Bordești, Broșteni, Chiojdeni, Cotești, Cârligele, Dumbrăveni, Dumitrești, Gura Caliței, Jitia, Mera, Poiana Cristei, Popești, Slobozia Bradului, Tâmboești, Urechești și Vârteșicoiu[4]. Situl este străbătut de drumului național DN2N, care face legătura între satele vrâncene Mărtinești și Jitia[5].

Înființare[modificare | modificare sursă]

Subcarpații Vrancei (pe o suprafață de 35.823 ha.) au fost declarați arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 971 din 5 octombrie 2011 (pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România).[6] Aria protejată include rezervația naturală Pădurea Schitu - Dălhăuți și se suprapune parțial cu situl de importanță comunitară Pădurea Dălhăuți.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală din bazinul inferior al râului Râmnicul Sărat) aflată la zona de contact al munților Vrancei (unitate de relief a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali) cu dealurile subcarpatice, reprezintă o zonă naturală alcătuită din păduri de foioase, pajiști naturale, stepe, fânețe, pășuni, râuri, terenuri arabile, culturi, vii și livezi; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru populații importante de păsări migratoare.

Acvilă pitică (Hieraaetus pennatus )[7]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european (prin Directiva CE 147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa II-a)[8] și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), uliu porumbar (Accipiter gentilis), uliu păsărar (Accipiter nisus), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), minuniță (Aegolius funereus), ciocârlie de câmp (Alauda arvensis), pescăruș albastru (Alcedo atthis), fâsă de câmp (Anthus campestris), fâsă cu gâtul roșu (Anthus cervinus), fâsă de pădure (Anthus trivialis), cucuvea (Athene noctua), mătăsar (Bombycilla garrulus), bufniță (Bubo bubo), șorecar comun (Buteo buteo), șorecar încălțat (Buteo lagopus), caprimulg (Caprimulgus europaeus), cânepar (Carduelis cannabina), sticlete (Carduelis carduelis), florinete (Carduelis chloris), inăriță (Carduelis flammea), scatiu (Carduelis spinus), prundaș gulerat mic (Charadrius dubius), șerpar (Circaetus gallicus), botgros (Coccothraustes coccothraustes), porumbel de scorbură (Columba oenas), porumbel gulerat (Columba palumbus), corb (Corvus corax), cioară (Corvus corone), cioară de semănătură (Corvus frugilegus), stăncuță (Corvus monedula), prepeliță (Coturnix coturnix), cristel de câmp (Crex crex), cuc (Cuculus canorus), lăstun de casă (Delichon urbica), ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitare neagră (Dryocopus martius), presură galbenă (Emberiza citrinella), presură de grădină (Emberiza hortulana), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel roșu (Falco tinnunculus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva), cinteză (Fringilla coelebs), cinteză de iarnă (Fringilla montifringilla), ciocârlan (Galerida cristata), gaiță (Garrulus glandarius), rândunică (Hirundo rustica), capîntorsul (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrâncioc mare (Lanius excubitor), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra)[9], ciocârlie de pădure (Lullula arborea), prigoare (Merops apiaster), presură sură (Miliaria calandra), codobatură galbenă (Motacilla flava), codobatură albă (Motacilla alba), codobatură de munte (Motacilla cinerea), muscar sur (Muscicapa striata), alunar (Nucifraga caryocatactes), grangur (Oriolus oriolus), pițigoi de brădet (Parus ater), pițigoi moțat (Parus cristatus), pițigoi de munte (Parus montanus), pițigoi sur (Parus palustris), vrabie de casă (Passer domesticus), potârniche (Perdix perdix), viespar (Pernis apivorus), fazan (Phasianus colchicus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), ciocănitoare verde (Picus viridis), brumăriță de pădure (Prunella modularis), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), sitar de pădure (Scolopax rusticola), cănăraș (Serinus serinus), guguștiuc (Streptopelia decaocto), turturică (Streptopelia turtur), huhurez mic (Strix aluco), huhurez mare (Strix uralensis), graur (Sturnus vulgaris), silvie porumbacă (Sylvia nisoria) și pupăză (Upupa epops)[10]

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic (mănăstiri, biserici de zid, biserici de lemn, situri arheologice, arii naturale); astfel:

Mănăstirea Mera

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj