Pajiștile lui Suciu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pajiștile lui Suciu
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Pajiștile lui Suciu    Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Pajiștile lui Suciu    Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Actual Alba county CoA.pngJudețul Alba
 România
Cel mai apropiat oraș Aiud
Coordonate Coordonate: 46°16′37″N 23°55′38″E / 46.27694°N 23.92722°E / 46.27694; 23.9272246°16′37″N 23°55′38″E / 46.27694°N 23.92722°E / 46.27694; 23.92722[1]
Suprafață 1.605 ha
Bioregiune Continentală
Înființare 2007

Pajiștile lui Suciu alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Transilvania, pe teritoriul județului Alba.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Alba în Podișul Târnavelor, în imediata apropiere a drumului național DN1, care leagă municipiul Alba Iulia de orașul Turda[2].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[3] și se întinde pe o suprafață de 1.605 hectare.

Pajiștile lui Suciu reprezintă o zonă naturală (încadrată în bioregiune continentală) aflată în Dealurile Lopadei (subunitate geomorfologică a Podișului Târnavelor Mici), ce conservă habitate naturale de tip: Pajiști stepice subpanonice, Păduri dacice de stejar si carpen și Tufărișuri subcontinentale peri-panonice[4] și protejază floră și faună rară specifică zonei depresionare a Transilvaniei.

Crin de pădure (Lilium martagon)

La baza desemnării sitului se află șase specii de reptile și amfibieni enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[5]; astfel: vipera de fâneață (Vipera ursinii rakosiensis), broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis), buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina)[6], ivoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[7], tritonul cu creastă (Triturus cristatus) și tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis).

Printre speciile floristice enumerate în aceeași anexă se află: capul-șarpelui (Echium russicum), târtanul (Crambe tataria) și stânjenelul sălbatic (Iris aphylla ssp. hungarica); care vegetează alături de: frăsinel (Dictamnus albus), stânjenei (Iris humilis), stânjenei pestriță (Iris variegata), tulichină (Daphne mezereum), mlăștiniță (Epipactis helleborine), dumbravnic (Melittis melissophyllum), jaleș (Salvia nutans), gura lupului (Scutellaria alpina ssp. supina), salvie (Salvia transsylvanica), tulichină (Daphne mezereum), drob (Chamaecytisus albus), crin de pădure (Lilium martagon) sau știrigoaie (Veratrum nigrum)[8].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]