Poiana Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Poiana Brașov
- Cartier -
- Stațiune turistică montană -
PoianaBV00.JPG
Vedere panoramică asupra cartierului
Informații generale
 România
Actual Brasov county CoA.png Brașov
Poiana
Statut
Cartier al municipiului Brașov
Întemeietori
Români
2002
350
Sud-vest
45°34′05″N 25°30′27″E / 45.56806°N 25.50750°E / 45.56806; 25.50750
1.020 m.
Biserica de lemn „Sf. Ioan”
Stejerișul Mare (arie protejată)
Masivul Postăvarul
Imagine: Prelucrare 3D pentru Poiana Brașov Prelucrare 3D pentru Poiana Brasov - Romania.gif
Transport pe cablu
2 (Capra Neagră, Kanzel)
Telegondolă
1 (Postăvarul)
4 (Bradul, Ruia, Stadion, Subteleferic)

Poiana Brașov (germană: Schulerau) este o stațiune pentru sporturile de iarnă din România, fiind o atracție turistică de renume internațional, și un cartier al municipiului Brașov.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Poiana a fost din vechi timpuri destinația drumețiilor și a practicării sporturilor de iarnă. Prima mențiune documentară a locației datează din 1427, în contextul activităților de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din 1895, iar în 1906 în Poiană a avut loc primul concurs de schi. Până în preajma lui 1950, stațiunea s-a menținut în limitele dotărilor naturale. Doar câteva vilișoare sau cabane puteau fi zărite ici-colo. În 1951, la Poiana Brașov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă. Cu această ocazie, se dă în folosință un modern hotel al sporturilor și primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2.150m. Urmează apoi alte și alte amenajări și dotări, care au adus Poiana la înfățișarea pe care o cunoaștem astăzi.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Poiana Brașov dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate (Bradul - 458 m, Kanzel - 350 m, Sulinar - 2441 m, Ruia - 540 m, Subteleferic 1 - 495m, Subteleferic 2- 2220 m, Lupului - 2860 m, Drumul Roșu - 3821 m, Stadion - 300 m)[1], terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri și restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, în Poiană se află o stație de ambulanță și una de poliție precum și un oficiu poștal.

Stațiunea este de asemenea recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare si surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15oC.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Zona muntoasă (pădurile, pășunile și pajiștile) ce împrejmuiește stațiunea, protejază o gamă diversă de plante din flora spontană (arbori, arbusti, ierburi și flori) și asigură condiții de hrană și adăpost mai multor specii din fauna sălbatică a României.

Flora lemnoasă este constituită din arbori și arbusti cu specii de: brad (Abies alba), molid (Picea Abies), zâmbru (Pinus cembra), pin de pădure (Pinus sylvestris), larice (Larix decidua), tisă (Taxus baccata), frasin (Fraxinus excelsior), arin (Alnus glutinosa), jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis), păducel (Crataegus monogyna), , smârdar (Rhododendron myrtifolium)soc (Sambucus nigra), alun (Corylus avellana), zmeur (Robus idaeus), măceș (Rosa canina), mur (Rubus fruticosus), afin (Vaccinum myrtillus L.), merișor (Vaccinium vitis-idaea).

La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[2]; dintre care: floare de colț (Leontopodium alpinum Cass), crinișor de stâncă (Lloydia serotina), sângele voinicului (Nigritella nigra), clopoțelul de munte (Campanula serrata), churechiul de munte (Ligularia sibirica), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), coada șoricelului (Achillea oxyloba ssp. schurii), ceapă de munte (Allium victorialis), angelică (Angelica archangelica), limba cucului (Botrychium matricariifolium), ferigă de piatră (Cystopteris sudetica), iederă albă (Daphne blagayana), garofiță albă de stânci (Dianthus spiculifolius), „Mâna Maici Domnului” (Gymnadenia conopsea), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), untul-vacii (Orchis morio), stupiniță (Platanthera bifolia), țâța-vacii (Primula elatior ssp. leucophylla), bulbuc de munte (Trollius europaeus), buzișor (Corallorhiza trifida), gălbinel de munte (Doronicum carpaticum), talpa-ursului (Heracleum palmatum), mirodea (Hesperis nivea), nopticoasă (Hesperis matronalis ssp. candida).

Faună sălbatică cu specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate la nivel național și internațional, sau aflate pe lista roșie a IUCN: urs brun (Ursus arctos)[3], cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus)[4], vulpe (Vulpes vulpes), râs (Lynx lynx), veveriță roșcată (Sciurus vulgaris); cocoș de munte (Tetrao urogallus)[5], vânturelul roșu (Falco tinnunculus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), șoim călător (Falco peregrinus), brumăriță de stâncă (Prunella collaris), cristel-de-câmp (Crex crex), stăncuță (Corvus monedula), porumbel gulerat (Columba palumbus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), ciuf-de-pădure (Asio otus), corb (Corvus corax), ieruncă (Tetrastes bonasia), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), șorecar comun (Buteo buteo), șorecar-încălțat (Buteo lagopus), forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra), sticlete (Carduelis carduelis), pupăză (Upupa epops), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), mierla de apă (Cinclus cinclus), salamandra carpatică (Triturus montandoni), buhai de baltă cu burtă galbenă (Bombina veriegata)[6], tritonul cu creastă (Triturus cristatus), viperă (Vipera berus), șopârlă de ziduri (Podarcis muralis), croitorul de fag (Rosalia alpina), gândacul de apă (Rhysodes sulcatus), apolonul negru (un fluture din specia Parnassius mnemosyne), cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica)[7].

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn cu hramul „Sfântului Ioan”

Trasee montane[modificare | modificare sursă]

Pârtii de schi[modificare | modificare sursă]

Stațiunea Poiana Brașov (în sezonul rece) pune la dispoziția turiștilor un domeniu schiabil alcătuit din pârtii cu toate gradele de dificultate[10].

Denumirea pârtiei Lungime
(m.)
Diferență de altitudine
(m.)
Grad de dificultate
Stadion
300
32
ușor
Kanzel
359
134
dificil
Ruia
540
198
dificil
Bradul
458
77
ușor
Subteleferic
1.000
280
dificil
Sulinar
2.451
645
mediu
Lupului
2.860
775
dificil
Drumul Roșu
3.821
630
ușor

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Poiana Brașov

Turism

Hărți

Presă

Imagini

Video

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]