Cheile Cernei (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Cheile Cernei
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Situl la Lunca Cernii de Jos
Situl la Lunca Cernii de Jos
Harta locului unde se află Cheile Cernei Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Cheile Cernei Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Hunedoara county CoA.pngJudețul Hunedoara
 România
Cel mai apropiat orașCălan
Coordonate45°39′08″N 22°39′27″E45°39′08″N 22°39′27″E[1]
Suprafață577 ha
BioregiuneAlpină
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0028

Cheile Cernei alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală este situată în Munții Poiana Ruscă[3] (grupare montană aparținând lanțului Carpatic al Occidentalilor), în vestul județului Hunedoara[4], pe teritoriile administrative ale comunelor Bunila, Lunca Cernii de Jos și Toplița[5].

Înființare[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[6] și se întinde pe o suprafață de 577 hectare[7]. Aceasta include rezervația naturală omonimă (2 ha).

Situl reprezintă o arie naturală (abrupturi stâncoase, păduri de foioase, păduri în tranziție, păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, pășuni, râuri)[8] încadrată în bioregiunea alpină a Munților Apuseni. Din punct de vedere geologic acesta prezintă în mare parte o zonă de cheiuri (versanți abrupți) săpate în roci metamorfice (gnaise și feldspați) de apele râului Cerna. Relieful petrografic este dezvoltat pe șisturi cristaline; roci aparținând cristalinului getic[9] din seria Sebeș-Lotru[10].

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Cheile Cernei

Situl Cheile Cernei prezintă o arie naturală ce adăpostește elemente rare de floră spontană și faună sălbatică specifice sud-vestului Apusenilor. Acesta dispune de un habitat natural prioritar din clasa (9130) Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum[11].

La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbusti, ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[12] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Faună[modificare | modificare sursă]

Mamifere cu specii de: urs brun (Ursus arctos[13], cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa)[14], râs (Lynx lynx)[15], șoarecele pitic (Micromys minutus), liliacul urecheat (Plecotus auritus), liliacul de apă (Myotis daubentonii);

Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin Directiva CE 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009[16]: uliu păsărar (Accipiter nisus), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), lăstun mare (Apus apus), lăstun de stâncă (Hirundo rupestris), rândunică roșcată (Hirundo daurica), fluturaș de stâncă (Tichodroma muraria), pupăză (Upupa epops), cuc (Cuculus canorus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), mărăcinar (Saxicola rubetra), mărăcinar negru (Saxicola torquata), pănțăruș (Troglodytes troglodytes), pitulice de munte (Phylloscopus collybita);

Reptile, amfibieni și pești: viperă (Vipera berus), vipera cu corn (Vipera ammodytes), balaur (Coluber jugularis), șopârla de pădure (Lacerta praticola), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), sălămâzdra de uscat (Salamandra salamandra), broască verde de pădure (Rana esculenta), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[17], clean (Squalius cephalus), clean mic (Leuciscus leuciscus), lipan (Thymallus thymallus), păstrăv de munte (Salmo trutta fario).

Floră[modificare | modificare sursă]

În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice, printre care unele protejate prin aceeași Directivă a CE 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică[18].

Brândușă de toamnă (Colchicum autumnale)

Arbori și arbusti: gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus gablra), tei pucios (Tilia cordata), cireș sălbatic (Prunus avium), sorb (Sorbus torminalis), scoruș (Sorbus domestica), alun (Corylus avellana), măceș (Rosa canina), păducel (Crataegus monogyna), sânger (Cornus sanguinea), curpen de pădure (Climatis vitalba), soc negru (Sambucus nigra), corn (Cornus mas), lemnul câinelui (Ligustrum vulgare), salbă moale (Euonymus europaeus);

Ierburi și flori: colțișor (Dentaria bulbifera), plămânărică (Pulmonaria officinalis), piperul-lupului (Asarum europaeum), leurdă brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), (Allium ursinum), vinariță (Asperula odorata), garofiță de munte (Dianthus tenuifolius), garofiță albă de stânci (Dianthus spiculifolius), talpa-ursului (Acanthus longifolius), sânzienă roșie (Galium purpureum), mlăștiniță (Epipactis helleborine), crin de pădure (Linum uninerve), moșmon (Micromeria pulegium), brie (Athamanta turbith ssp. hungarica), brei (Mercurialis perennis), albăstreaua de munte (Centaurea pinnatifida), iarbă-mare (Achnatherum calamagrostis), iarbă moale (Stellaria holostea).

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii naturale protejate, situri arheologice, muzee); astfel:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Cheile Cernei - Sit de importanță comunitară (coordonate); accesat la 24 martie 2015
  2. ^ Protectedplanet.net - Cheile Cernei Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 24 martie 2015
  3. ^ Biodiversitate.mmediu.ro - Cheile Cernei (sit de importanță comunitară); accesat la 24 martie 2015
  4. ^ Natura2000.eea.europa.eu - „Cheile Cernei” (sit de importanță comunitară); accesat la 24 februarie 2015
  5. ^ Localizarea siturilor de importanță comunitară din România (teritorii administrative); accesat la 24 martie 2015
  6. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 24 martie 2015
  7. ^ Natura2000.mmediu.ro Cheile Cernei (sit de importanță comunitară); accesat la 24 martie 2015
  8. ^ Bibliotecadeva.ro - Județul Hunedoara - Monografie (Ioan Sebastian Bara, Denisa Toma, Ioachim Lazăr, Ed. Emia, Deva, 2012); accesat la 25 martie 2015
  9. ^ Rom. J. Pctrology, 1992 - Notă asupra cristalinului getic din grupul Sebeș - Lotru; accesat la 24 martie 2015
  10. ^ Unibuc.ro - Relieful dezvoltat pe roci metamorfice (cuarțite, gnaise, micașisturi, pegmatite), Lect. Dr. Laura Tîrlă; accesat la 24 martie 2015
  11. ^ Dev.adworks / Info Natura 2000 - Situl de importanță comunitară „Cheile Cernei”; accesat la 24 martie 2015
  12. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 25 martie 2015
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 25 martie 2015
  14. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Sus scrofa; accesat la 25 martie 2015
  15. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 25 martie 2015
  16. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 25 martie 2015
  17. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 25 ianuarie 2015
  18. ^ ; astfel:

Legături externe[modificare | modificare sursă]