Obcinele Bucovinei (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Obcinele Bucovinei
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Obcina Mare3.jpg
Harta locului unde se află Obcinele Bucovinei    Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Obcinele Bucovinei    Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Actual Suceava county CoA.pngJudețul Suceava
 România
Cel mai apropiat oraș Câmpulung Moldovenesc
Coordonate Coordonate: 47°40′58″N 25°28′45″E / 47.68278°N 25.47917°E / 47.68278; 25.4791747°40′58″N 25°28′45″E / 47.68278°N 25.47917°E / 47.68278; 25.47917[1]
Suprafață 32.246 ha
Bioregiune Alpină
Înființare 2011

Obcinele Bucovinei alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nordul Moldovei (Bucovina), pe teritoriul județului Suceava[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în nord-vestul județului Suceava ăn Carpații Orientali, pe teritoriul administrativ al orașului Câmpulung Moldovenesc și pe cele ale comunelor: Breaza, Brodina, Frumosu, Moldova-Sulița, Moldovița, Putna, Sadova, Vama și Vatra Moldoviței[3] și este străbătută de drumul național DN17, care leagă orașul Gura Humorului de satul Mestecăniș.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 32.246 hectare[5].

Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, și pajiști) aflată în Obcinele Bucovinei (Obcina Mare și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situl este încadrat în bioregiunea alpină a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Orientalilor și dispune de 8 tipuri de habitate naturale (Păduri dacice de fag, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior, Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, Fânețe montane, Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Turbarii cu vegetație forestieră și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane); ce adăpostesc, conservă și protejază o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre[6].

Faună[modificare | modificare sursă]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7], altele endemice pentru acestă zonă sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: patru mamifere: urs brun (Ursus arctos)[8], lup cenușiu (Canis lupus)[9], râs (Lynx lynx)[10] și vidră de râu (Lutra lutra)[11]; doi amfibieni: salamandra carpatică (Triturus montandoni)[12] și ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[13]; trei specii de pești: mreană vânătă (Barbus meridionalis)[14], dunăriță (Sabanejewia aurata) și chiscar de râu (Eudontomyzon mariae); precum și două nevertebrate: croitorul alpin (Rosalia alpina)[15] și un cărăbuș din specia Carabus variolosus.

Floră[modificare | modificare sursă]

La baza desemnării sitului se află trei plante ocrotite: clopoțelul de munte (Campanula serrata), ruginița (Asplenium adulterinum) și curechiul de munte (Ligularia sibirica); specii protejate prin aceeași Directivă 92/43/CE din 21 mai 1992, a Consiliului European (anexa I-a).

Diadema munţilor (Trientalis europaea)

Acestea vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: angelică (Angelica archangelica), brânca-ursului (Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum), coada șoricelului (Achillea lingulata), strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), căldărușă (Aquilegia nigricans ssp. subscaposa), omag (Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum), clopoței (Campanula patula ssp. abietina), coada-smeului (Calla palustris), orhidee (Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Herminium monorchis), căpșuniță-roșie (Cephalanthera rubra), Mâna Maicii Domnului (Dactylorhiza maculata), mixandre sălbatice (Erysimum witmannii), mlăștiniță (Epipactis helleborine), dumbrăviță de baltă (Epipactis palustris), stânjenel siberian (Iris sibirica), canarul bălții (Limosella aquatica), trifoi de baltă (Menyanthes trifoliata), sor-cu-frate (Melampyrum saxosum), bujori (Orchis laxiflora ssp. elegans), poroinic (cu specii de: Orchis militaris, Orchis militaris, Orchis mascula ssp. signifera), ploșnițoasă (Orchis coriophora), pușca-dracului (Phyteuma tetramerum), cărbuni (Phyteuma vagneri), țâța-vacii (Primula elatior ssp. leucophylla), rujă (Rhodiola rosea), cruciuliță (Senecio paludosus), gențiană mov (Swertia perennis), ventrice (Tanacetum macrophyllum), cimbrișor (Thymus comosus), diadema munților (Trientalis europaea, specie endemică pentru Bucovina), iarba gâtului (Tozzia alpina), pipiriguț (Eleocharis quinqueflora) sau firuță (Poa rehmannii)[16].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Obcinele Bucovinei (coordonate); accesat la 1 aprilie 2014
  2. ^ Apmsv.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Suceava - Noile situri Natura 2000; accesat la 1 aprilie 2014
  3. ^ Lege-online.ro - Lista siturilor Natura 2000 și unitățile administrativ-teritoriale în care este localizat situl; accesat la 1 aprilie 2014
  4. ^ Ordinul MMDD nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; accesat la 1 aprilie 2014
  5. ^ Biodiversitate.mmediu.ro - Natura 2000 în România - Obcinele Bucovinei - Sit de Importanță Comunitară; accesat la 1 aprilie 2014
  6. ^ Biodiversitate.mmediu.ro - Obcinele Bucovinei - sit de importanță comunitară; accesat la 1 aprilie 2014
  7. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 31 ianuarie 2014
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 1 aprilie 2014
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 1 aprilie 2014
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 1 aprilie 2014
  11. ^ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 1 aprilie 2014
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus montandoni; accesat la 1 aprilie 2014
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 1 aprilie 2014
  14. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Barbus meridionalis; accesat la 1 aprilie 2014
  15. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Rosalia alpina; accesat la 1 aprilie 2014
  16. ^ Eunis.eea.europa.eu - Flora și fauna sitului - Obcinele Bucovinei; accesat la 1 aprilie 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]