Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Izvoarele sulfuroase de la Mangalia
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Izvoarele sulfuroase de la Mangalia Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Izvoarele sulfuroase de la Mangalia Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Constanța
 România
Cel mai apropiat orașMangalia
Coordonate43°48′48″N 28°35′54″E () / 43.81333°N 28.59833°E[1]
Suprafață382 ha
BioregiunePontică
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0094
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia alcătuiesc un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea sud-estică a României, pe teritoriul administrativ al județului Constanța[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Constanța, în partea portuară estică a orașului Mangalia, aproape de drumul național DN39, care leagă orașul Eforie de Mangalia[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 382 hectare[5].

Aria protejată reprezintă zona nisipoasă (și stâncăriile submarine din Marea Neagră) încadrată în bioregiune pontică, aflată în imediata vecinătate a portului Mangalia; ce adăpostește o gamă variată de vegetație și faună marină[6].

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Iarbă de mare (Zostera noltii)

Situl a fost desemnat în scopul conservării unor habitate de interes comunitar de tip: Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare, Recifi și Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apă de mare la reflux[7] și protejării unui specii de iarbă de mare (Zostera noltii) și a unei comunități de alge din specia Cystoseira barbata[8].

Alte specii de floră și faună marină semnalate în arealul sitului[9]:

Floră cu specii de: iarbă de mare (Zostera noltii, specia aflată pe lista roșie a IUCN[10]) și alge (verzi, roșii) cu specii de: Cladophora vagabunda, Ceramium rubrum și Cystoseira sp..

Fauna este constituită din pești cu specii de: guvid (Gobius cobitis), guvidul de nisip (Pomatoschistus minutus)[11]; crabi cu specii de Diogenes pugilator, Eriphia verrucosa, moluște cu specii de Solen marginatus sau scoici din specia Paphia aurea[12].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

  • Biserica "Sf. Gheorghe" din Mangalia, construcție 1914-1929, monument istoric.
  • Moscheea Esmahan Sultan, Mangalia, construcție 1590, monument istoric.
  • Geamia Abdul Medgid din Mangalia, construcție 1857-1865, monument istoric.
  • Casa Mehmet Hagi Ismai din Mangalia, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
  • Fosta baie turcească din Mangalia, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
  • Statuie "Fata șezând" (Neptun - lângă Hotel Traian), construcție 1945, monument istoric.
  • Cimitirul musulman din Mangalia, datat secolul al XVII-lea, monument istoric.
  • Situl arheologic "Orașul antic Callatis" de la Mangalia (cetate romană, bazilică, necropole, morminte; ca aparțin mai multor perioade istorice: sec. I-VII p. Chr., Epoca romană și romano-bizantină, sec. VI - VII, Epoca romano-bizantină, sec. III - I a. Chr., Epoca elenistică, sec. IV - I a. Chr., Epoca greacă, sec. IV - I a. Chr., Latènne).
  • Litoralul românesc cu stațiunile Cap Aurora, Jupiter, Olimp, Neptun, Saturn și Venus.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia; accesat la 21 octombrie 2013
  2. ^ Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia (geolocalizare)[nefuncțională], accesat la 21 octombrie 2013
  3. ^ Protectedplanet.net - Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 21 octombrie 2013
  4. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 21 octombrie 2013
  5. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 21 octombrie 2013
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 21 octombrie 2013
  7. ^ Lifenatura.ro - Habitate din România Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 21 octombrie 2013
  8. ^ Eunis.eea.europa.eu - Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia - habitat[nefuncțională]; accesat la 21 octombrie 2013
  9. ^ Anpm.ro - Protecția naturii și biodiversitatea României Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 21 octombrie 2013]
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List Of Threatened Species Zostera noltii; accesat la 21 octombrie 2013
  11. ^ Ecomareaneagră.wordpress.com - Peștii din Marea Neagră; accesat la 21 octombrie 2013
  12. ^ Eunis.eea.europa.eu - Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia (floră și faună)[nefuncțională]; accesat la 21 octombrie
v • d • m
Situri Natura 2000 în România
SCI - Directiva Habitate
Habitat montan - Brânduşă de toamnă (Crocus banaticus) în situl Natura 2000 - Piatra Mare

Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Bârsău - Șomcuta  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de la Bogdana  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Bârsei  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile de la Mănărade  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Râul Nera între Bozovici și Moceriș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul între Rona și Țicău  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zarandul de Est • Zona marină de la Capul Tuzla

SPA - Directiva Păsări.
Călifar roșu (Tadorna ferruginea)
Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești
Proiect Arii protejate Lista siturilor Natura 2000 din România Convenția Ramsar
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Izvoarele_sulfuroase_submarine_de_la_Mangalia&oldid=15851372