Văile Brătiei și Brătioarei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Văile Brătiei și Brătioarei
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Păstrăvăria Brătioarei
Păstrăvăria Brătioarei
Harta locului unde se află Văile Brătiei și Brătioarei    Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Văile Brătiei și Brătioarei    Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Arges county CoA.pngJudețul Argeș
 România
Cel mai apropiat orașCâmpulung
CoordonateCoordonate: 45°19′18″N 24°57′50″E / 45.32167°N 24.96389°E / 45.32167; 24.9638945°19′18″N 24°57′50″E / 45.32167°N 24.96389°E / 45.32167; 24.96389[1]
Suprafață202 ha
BioregiuneAlpină și continentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0258

Văile Brătiei și Brătioarei alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Muntenia, pe teritoriul județului Argeș.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Argeș, pe teritoriile administrative ale comunelor Albeștii de Muscel, Berevoiești și Bughea de Jos[2], în apropierea drumului național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoiești[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 202 hectare[5].

Situl reprezintă o zonă montană de-a lungul râului Brătia și a afluentului său Brătioara (râuri, plaje de nisip, pajiști, păduri de conifere, păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiune alpină și continentală aflată la poalele sudice ale Munților Iezer-Păpușa; ce conservă habitate naturale de tip: Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) care adăpostesc arboret de fag, frasin, paltin de munte sau arin alb[6] și protejază o gamă variată de amfibieni, reptile și pești.

Chiscar de râu (Eudontomyzon mariae)[7]

La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8], printre care reptile și amfibieni cu specii de: șopârla de câmp (Lacerta agilis), năpârcă (Natrix natrix), izvoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia Bombina variegata)[9], broasca roșie de munte (Rana temporaria[10], broasca verde (Rana esculenta), broasca râioasă brună (Bufo bufo), triton cu creastă (Triturus cristatus), salamandra de foc (Salamandra salamandra); și trei specii de pești: zglăvoacă (Cottus gobio), porcușorul de vad (Gobio uranoscopus) și chiscarul de râu (Eudontomyzon mariae)[11].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica de lemn "Intrarea în Biserică" (Bughea de Jos)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]