Foehn
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Un vânt foehn ori vânt föhn, conform originalului föhn din limba germană, este un tip de vânt descendent care apare pe versantul protejat al unui munte. Foenul are loc ca urmare a unei mişcări ascensionale a aerului (de obicei) de-a lungul peretelui vertical (sau mai abrupt) al unui munte, (ascensiune orografică), urmată de descindere în partea cealaltă a masivului.
Pe măsură ce curentul de aer se mişcă ascensional de-a lungul pantei muntelui, aerul se destinde şi ca atare se răceşte, determinând transformarea vaporilor de apă în precipitaţii. Devenind dehidratat, curentul de aer continuă mişcarea ascensională până la atingerea crestei sau vârfului muntelui, după care îşi continuă mişcarea descensional, în partea cealaltă a abruptului. Pe măsură ce coboară panta domoală a muntelui temperatura aerului creşte adiabatic datorită creşterii presiunii atmosferice odată cu atingerea unei altitudini mai joase, ca rezultat, acest front de aer creează vânturi puternice, furtunoase, calde şi uscate. În doar câteva ore, un astfel de front de aer poate produce creşteri de până la 30°C.
Numele dat acestui tip de vânt, föhn, este provenit din germană, fiind pronunţat [føːn], este originar din Alpi şi Europa centrală, unde climatul este sensibil influenţat datorită existenţei acestuia. Vântul föhn este faimos printre montaniarzii Alpilor, şi în special printre cei urcând masivul Eiger, întrucât creează dificultăţi suplimentare la cele deja existente oricum datorate structurii montane foarte accidentate.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Referinţe
- 2000 - McKnight, TL & Hess, Darrel --- Foehn/Chinoonk Winds, în Physical Geography: A Landscape Appreciation, pagina 132, editura Upper Saddle River, NJ, Prentice Hall, ISBN 0130202630
