Limba slovenă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

slovenă (slovenščina) †
A creat prin:	{{{creator}}} în {{{an}}}
Scop:	{{{scop}}}
Vorbită în:	Slovenia, Croaţia, Austria, Italia, SUA, Ungaria şi alte
Regiuni:Vorbită în:	{{{regiune}}}
Perioadă existenţiei:	{{{perioadă}}}
Număr de vorbitori:	2 milioane
Loc:	nu în top 100
Sistem de scriere:	latin
Tipologie:	diversă, normal SVO
Clasificare:	limbi indo-europene  balto–slave   limbi slave    limbi slave de sud     slovenă
Statut oficial
Oficială în:	Slovenia, Uniunea Europeană
Reglementată de:	Academia de Ştiinţe a Sloveniei
Coduri de limbă
ISO 639–1	sl
ISO 639-2	slv
ISO 639-3	{{{iso3}}}
SIL	SLV  en
SIL	{{{sil2}}}
Text în limba
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - Art.1 Vsi ljudje se rodijo svobodni in imajo enako dostojanstvo in enake pravice. Obdarjeni so z razumom in vestjo in bi morali ravnati drug z drugim kakor bratje.		Tatăl nostru Vsi ljudje se rodijo svobodni in imajo enako dostojanstvo in enake pravice. Obdarjeni so z razumom in vestjo in bi morali ravnati drug z drugim kakor bratje.
Transliteraţie {{{transliteraţie}}}
Limbă - Listă de limbi - Lingvistică
Vizitaţi Wikipedia în slovenă!
{{{hartă}}}
Această pagină poate conţine caractere Unicode.

Limba slovenă (slovenščina sau slovenski jezik) este o limba indo-europeană din ramura limbilor slave sudice. Este folosită de aproximativ 2 milioane de oameni în toată lumea. Majoritatea vorbitorilor trăiesc în Slovenia. Slovena este una din câteva limbi, care au păstrat numărul dual din proto-indo-europeana. De asemenea, slovena şi slovaca sunt cele două limbi slave, al cărora nume înseamnă literar „slav” (slověnьskъ în slavona veche). Slovena este şi una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Cuprins 1 Istorie 2 Dialecte 3 Literatură 4 Alfabet 5 Gramatică 6 Legături externe 7 Vezi şi

[modifică] Istorie

[modifică] Dialecte

Slovena este o limbă foarte diversificată deoarece are 48 de dialecte. Motivele principale ale numărului mare de dialecte sunt: repartiţia geografică, influenţele lingvistice ale ţărilor vecine. Marea diferenţa dintre dialectele slovene constă in faptul că acelaşi gând poate fi exprimat prin două cuvinte diferite. De aceea oameni din diferite părţi ale ţări întampină câteodata probleme în a se întelege. După particularităţile dialectelor, Slovenia a fost divizată în şapte grupe: Primorska, Koroška, Gorenjska, Rovtarska, Štajerska, Dolenjska, Panonska.

[modifică] Literatură

Se spune despre sloveni că sunt o "naţiune de poeţi" în ciuda dificulăţii limbii. Poeţii France Prešeren şi Edvard Kocbek, precum şi scriitorul Ivan Cankarsunt autorii cei mai importanţi, în timp ce Vladimir Bartol, Srečko Kosovel, Tomaž Šalamun, Boris Pahor, Drago Jančar şi Aleš Debeljak sunt cei mai faimoşi.

See Slovenian literature, List of Slovenian language poets.

[modifică] Alfabet

Limba slovenă foloseşte alfabetul latin şi conţine 25 de litere (fără x,w,y,q). În scriere nu sunt folosite accente, sensul omografelor deducându-se din context. De exemplu:

• jêsen (frasin), jesén (toamnă) ;
• kót (unghi,colţ), kot (ca) ;
• med (între), méd (miere) .

Literă	Fonem	Sunet	Exemplu	Pronunţia cuvântului
Aa	/a/	[ɑ, (ʌ)]	abecéda (alfabet)	[abɛʦed̪a]
Bb	/b/	[b, (p)]	beséda (cuvânt)	[bɛsed̪a]
Cc	/ts/	[ʦ, (dz)]	cvét (boboc)	[t̪sʋet̪]
Čč	/ʧ/	[ʧ, (ʤ)]	časopís (journal)	[ʧasɔpis]
Dd	/d/	[d̪, (t̪)]	dánes (azi)	[d̪anəs]
Ee	/e/	[e]	sédem (« şapte » sau « eu stau jos »)	[sedəm]
Ff	/f/	[f, (v)]	fànt (băiat)	[fan̪t̪]
Gg	/g/	[ɡ, (k)]	grad (castel)	[ɡrad]
Hh	/h/	[x, (ɣ)]	híša (casă)	[xiʃa]
Ii	/i/	[i]	iméti (a avea)	[imeti]
Jj	/j/	[j]	jábolko (măr)	[jabɔlkɔ]
Kk	/k/	[k, (ɡ)]	kmèt (ţărănesc)	[kmɛt̪]
Ll	/l/	[l, u, u̯]	ljubézèn (dragoste)	[ljubezɛn]
Mm	/m/	[m, ɱ]	mísliti (a gândi)	[mislit̪i]
Nn	/n/	[n̪, ŋ]	novíce (ştire)	[nɔʋiʦɛ]
Oo	/o/	[ɔ]	oblák (nor)	[ɔblak]
Pp	/p/	[p, (b)]	pomóč (ajutor)	[pɔmoʧ]
Rr	/r/	[ɾ, ɾ̩, r̩]	rokenrol (rock'n'roll)	[rɔkenrɔl
Ss	/s/	[s, (z)]	svét (lume)	[sʋet]
Šš	/ʃ/	[ʃ, (ʒ)]	šóla (şcoală)	[ʃola]
Tt	/t/	[t̪, (d̪)]	tip (tip)	[t̪ip]
Uu	/u/	[u]	ulica (stradă)	[uliʦ̪a]
Vv	/ʋ/	[ʋ, u, ṷ, w, u̥]	vôda (apă)	[ʋɔda]
Zz	/z/	[z, (s)]	zrélo (matur)	[zrelo]
Žž	/ʒ/	[ʒ, (ʃ)]	življènje (viaţă)	[ʒiʋljɛnjɛ]

Dacă 'l' si 'v' sunt la sfârşitul cuvântului sau înaintea unei consoane se pronunţă 'u':

Exemplu	Pronunţie
pol (jumătate)	[pɔu]
volk (lup)	[ʋɔuk]
v mest̪u (în oraş)	[u mestu]

Grupul de consoane 'dž' se pronunţă in română 'gi'

exemplu: Madžiarska (Ungaria)

[modifică] Gramatică

Vezi articolul Gramatica limbii slovene.

[modifică] Legături externe

• Traducere texte română-slovenă şi slovenă-română

[modifică] Vezi şi

• Limbi slave
• Poeţi sloveni
• Literatura slovenă