Limba bosniacă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
bosniacă
bosanski
Vorbită în Bosnia şi Herţegovina, Serbia (Sandžak), Muntenegru, Croaţia, Republica Macedonia, Slovenia, Turcia
Regiuni Balcani
Număr de vorbitori 2.700.000
Tipologie lingvistică diversă, normal SVO
Clasificare
limbi indo-europene
Statut oficial şi codificare
Limba oficială în Bosnia şi Herţegovina, Serbia (Sandžak)
ISO 639-1 bs
ISO 639-2 bos
SIL bos
Extras
Sva ljudska bića rađaju se slobodna i jednaka u dostojanstvu i pravima. Ona su obdarena razumom i sviješću i trebaju jedna prema drugima postupati u duhu bratstva.
Vizitaţi Wikipedia în bosniacă!
Această pagină poate conţine caractere Unicode.


Limba bosniacă (bosanski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de bosniaci. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, este în acelaşi timp una din variantele limbii abstand comune sârbilor, croaţilor, bosniacilor şi muntenegrenilor, denumită tradiţional prin termenul „limba sârbocroată”, şi o limbă ausbau cu propriul său standard. Este limbă oficială în Bosnia şi Herţegovina şi de folosinţă oficială în Muntenegru şi în unele localităţi din Serbia.

Cuprins

[modifică] Distribuţie geografică şi statut

Nu există date exacte privind numărul bosniacilor şi al vorbitorilor de limba bosniacă. Numărul bosniacilor în lume este estimat între 2,2 şi 4 milioane[1]. Chiar şi privitor la Bosnia şi Herţegovina sunt numai estimări. În Serbia, Muntenegru, Croaţia şi Republica Macedonia sunt prezenţi în statisticile recensămintelor. Dintre aceste ţări, în Serbia şi în Muntenegru se indică separat numărul de persoane de naţionalitate bosniacă şi al celor de „naţionalitate musulmană”[2]. Numărul vorbitorilor de limba bosniacă apare în statisticile din Serbia, Muntenegru şi Croaţia. Nu sunt date despre bosniacii din emigraţie.

Ţară Număr de persoane Statutul persoanelor An Sursă
Bosnia şi Herţegovina 48% din populaţia totală estimată la 4.590.310 locuitori de naţionalitate bosniacă 2008 The World Factbook a CIA
Serbia 136.087 de naţionalitate bosniacă 2002 Републички завод за статистику
19.503 de naţionalitate musulmană
134.749 cu limba maternă bosniacă
Muntenegru 48.184 de naţionalitate bosniacă 2003 Zavod za Statistiku
24.625 de naţionalitate musulmană
19.906 cu limba maternă bosniacă
Croaţia 20.755 de naţionalitate bosniacă 2001 CROSTAT – Populaţia după naţionalitate
9.197 cu limba maternă bosniacă CROSTAT – Populaţia după limba maternă
Slovenia 21.542 de naţionalitate bosniacă 2002 Statistični urad Republike Slovenije
10.467 de naţionalitate musulmană
Republica Macedonia 17.018 de naţionalitate bosniacă 2002 Државен завод за статистика

Bosniaca este limbă oficială în Bosnia şi Herţegovina şi de folosinţă oficială în Muntenegru[3], precum şi în Serbia, în unele localităţi din regiunea Sandžak [4].

[modifică] Istorie

Unul dintre cele mai vechi documente în limba slavilor de sud este un acord comercial între Bosnia şi Dubrovnik, din 1189, scris de domnitorul Bosniei, banul Kulin, considerat drept carta existenţei statale a Bosniei. Din această cauză este considerat şi prima atestare documentară a limbii bosniace.

Altă menţionare a limbii bosniace se găseşte în lucrarea Istoria limbilor scrise a călătorului bizantin Constantin Filosoful, din anul 1300.

Un document din 1436 aminteşte despre un duce din regiunea Kotor care a adus o fată descrisă ca „femeie bosniacă, eretică, numită în limba bosniacă Djevena”.

O parte din populaţia Bosniei, slavi de origine croată sau sârbă, a fost islamizată după cucerirea ţării de către Imperiul Otoman, în 1463, ceea ce a influenţat puternic cultura şi limba acesteia.

Primul dicţionar bosniac datează din 1631, un glosar bosniac-turc în rime, de Muhamed Hevaji Uskufi.

În epoca otomană şi până în secolul al XIX-lea s-a scris puţin în limba bosniacă, deoarece elita scria în limbi străine: arabă, turcă şi persană.

În secolele al XIX-lea şi al XX-lea apar primele lucrări normative pentru limba bosniacă[5].

Scriitorii de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea (grupaţi sub denumirea „Renaşterea bosniacă”: poeţii Safvet-beg Bašagić şi Musa Ćazim Ćatić, povestitorul Edhem Mulabdić etc.) au scris într-o limbă mai apropiată de croată decât de sârbă, cu trăsături bosniace specifice mai ales în lexic.

În epoca iugoslavă, oficial se consideră că şi bosniacii vorbesc limba sârbocroată.

După destrămarea Iugoslaviei şi crearea statului Bosnia şi Herţegovina, bosniaca devine limbă oficială şi este standardizată[6].

[modifică] Particularităţi ale limbii bosniace în comparaţie cu limbile sârbă şi croată

În general, trăsăturile structurale (fonologice, morfologice şi sintactice) ale limbii bosniace sunt comune sau cu ale croatei, sau cu ale sârbei, sau cu ambele. Sunt puţine trăsături structurale proprii limbii bosniace. Particularităţi mai numeroase există în lexic.

Limba bosniacă standard se bazează pe dialectul štokavian, ca şi sârba şi croata standard, iar pronunţarea este (i)jekaviană, ca în cazul limbii croate.

[modifică] Scrierea

Înainte de epoca otomană, limba bosniacă s-a scris cu alfabetul latin şi cu două alfabete derivate din alfabetul chirilic, numite bosančica şi begovica. Acesta din urmă era folosit de nobilime. În timpul stăpânirii otomane s-a trecut la alfabetul arab, iar după aceasta la alfabetul latin.

În prezent, limba bosniacă se scrie cu precădere cu alfabetul latin, dar se admite şi alfabetul chirilic.

Limba bosniacă urmează în general limba croată în ceea ce priveşte scrierea numelor proprii străine, adică le scrie ca în limba de origine, dar multe publicaţii le transcriu fonetic, ca în limba sârbă.

[modifică] Pronunţarea

În ceea ce priveşte accentuarea, limbii bosniace îi este caracteristică trecerea accentului pe prepoziţie: u Bosni ’în Bosnia’ pronunţat [ȕbosni], în loc de [ubȍsni].

În unele regiuni din Bosnia, în locul consoanelor č şi ć se pronunţă o consoană situată între acestea, ori ambele se pronunţă fie č, fie ć. Aceeaşi este situaţia consoanelor şi đ. Însă această particularitate nu priveşte limba standard. Fonemele acesteia sunt aceleaşi ca în limbile croată şi sârbă. (Vezi Limba croată. Fonetică).

În limba bosniacă actuală se reintroduce un [h] în unele cuvinte în care acesta exista tradiţional, dar s-a pierdut: lahko (lako în sârbă şi croată) ’uşor’ adverb, mehko (meko în sârbă şi croată) ’moale’ adverb, kahva (kafa în sârbă, kava în croată) ’cafea’.

Există o serie de cuvinte cu [h] intervocalic în bosniacă şi croată, căruia îi corespunde [v] în sârbă: duhan / duvan ’tutun’), kuhati / kuvati ’a găti’, suho / suvo ’uscat’.

[modifică] Morfologie

Pronumele personal ona ’ea’ are în acuzativ forma neaccentuată je, tot ca în sârbă (croată ju).

În bosniacă, pronumele interogativ referitor la lucruri este šta ’ce’ în cazul nominativ, iar cel referitor la persoane este ko, ca în sârbă (cf. što, respectiv tko în croată).

Verbele la viitor se scriu ca în sârbă, cu verbul auxiliar alipit la infinitivul fără -ti: Uradiću to. ’Voi face asta.’ (croată: Uradit ću to.) (Vezi Limba croată. Conjugare şi Limba sârbă. Conjugare).

[modifică] Sintaxă

[modifică] Sintagma substantiv + atribut substantival

În bosniacă, între elementele acestei sintagme nu poate interveni alt cuvânt:

Bosniacă Croată Traducere
Ministar vanjskih poslova otputovao je u službenu posjetu. Ministar je vanjskih poslova otputovao u službenu posjetu. Ministrul afacerilor externe a plecat într-o călătorie oficială.

[modifică] Infinitiv sau da + prezent

Construcţia propoziţie regentă + propoziţie subordonată completivă directă cu subiect diferit de cel al regentei este identică în bosniacă, sârbă şi croată: Hoću da pjevaš. ’Vreau să cânţi.’ Dacă acţiunea subordonată este efectuată de acelaşi subiect ca cel al verbului regent, limba bosniacă admite două construcţii. Prin urmare, ’Vreau să cânt.’ se poate spune:

  • Hoću pjevati., cu acţiunea subordonată la infinitiv, ca în croată, sau
  • Hoću da pjevam., cu acţiunea subordonată la prezent cu conjuncţia da, ca în sârbă.

[modifică] Construcţii cu verbul trebati

Pentru a exprima obligaţia unei persoane anume, verbul trebati se foloseşte cu precădere impersonal în bosniacă şi sârbă: Treba da idem. ’Trebuie să merg.’, dar mai mult ca verb personal în croată: Trebam ići.

Pentru a exprima nevoia cu acelaşi verb, construcţia este analogă cu cea din română: Dušanu treba novac. ’Lui Dušan îi trebuie bani.’, în bosniacă şi sârbă, dar în croată verbul este folosit personal: Dušan treba novac. ’Dušan are nevoie de bani.’

[modifică] Lexic

Dintre cele trei limbi, în croată sunt cele mai puţine cuvinte de origine turcă, iar în bosniacă cele mai multe. Aceasta este trăsătura cea mai specifică limbii bosniace. Astfel de cuvinte sunt: zar ’batic’, karmin ’ruj de buze’, avlija ’curte’, ćilim ’covor’.

Deseori, o noţiune este denumită cu cuvinte diferite în croată şi în sârbă. Lexicul standard al limbii bosniace acceptă în general ambele cuvinte, sinonimia fiind astfel bogată. Exemple concludente constituie numele lunilor, care formează perechi de sinonime cuvânt de origine latină (ca în sârbă) – cuvânt slav (ca în croată), cel de origine latină fiind preferat, iar trei dintre ele având o formă specifică pentru bosniacă:

januar – siječanj

februar – veljača

mart – ožujak

april – travanj

maj – svibanj

juni (en sârbă jun) – lipanj

juli (en sârbă jul) – srpanj

august (en sârbă avgust) – kolovoz

septembar – rujan

oktobar – listopad

novembar – studeni

decembar – prosinac

Alte cuvinte sunt comune sau numai cu croata, sau numai cu sârba:

  • comune cu croata: riža ’orez’, mrkva ’morcov’, špinat ’spanac’, neodgojen ’prost crescut’, sretan ’fericit’
  • comune cu sârba: hiljada ’o mie’, voz ’tren’, paradajz ’(pătlăgea) roşie’, shvatati ’a înţelege’

[modifică] Neologisme

Atitudinea faţă de neologisme a limbii bosniace standard seamănă cu cea a sârbei, adică este mai permeabilă la ele decât limba croată.

Forma în care se preiau cuvintele străine poate fi identică în cele trei limbi: analizirati ’a analiza’, dar în bosniacă există şi dublete, fiind împrumutate şi varianta ca în croată, şi cea ca în sârbă: organizirati (ca în croată), organizovati (ca în sârbă); konstruirati, konstruisati.

Alteori neologismul se preia cu forma numai ca în croată (minut, în sârbă minuta), sau numai ca în sârbă (planeta, în croată planet).

[modifică] Note

  1. ^ Numărul maxim provine de la Ethnologue.
  2. ^ Noţiunea de „naţionalitate bosniacă” este folosită numai de când Bosnia şi Herţegovina este independentă. Înainte, în fosta Iugoslavie era oficială noţiunea de „naţionalitate musulmană”, de aceea unii bosniaci se declară musulmani ca naţionalitate.
  3. ^ Potrivit Constituţiei Muntenegrului, art. 13.
  4. ^ Conform sitului Consiliului Naţional Bosniac din Serbia – localităţi în care bosniaca este limbă de folosinţă oficială.
  5. ^ De exemplu Gramatika bosanskoga jezika (Gramatica limbii bosniace), Sarajevo, 1890.
  6. ^ Prin lucrări precum: Halilović, Senahid, Pravopis bosanskoga jezika (Ortografia limbii bosniace), Preporod, Sarajevo, 1996; Halilović, Senahid, Bosanski jezik (Limba bosniacă), Baština, Sarajevo, 1998; Isaković, Alija, Rječnik karakteristične leksike u bosanskome jeziku (Dicţionarul lexicului specific limbii bosniace), Svjetlost, 1993; Jahić, Dževad, Gramatika bosanskoga jezika (Gramatica limbii bosniace), Dom štampe, Zenica, 2000.

[modifică] Bibliografie

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Unelte personale