Ritul latin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Liturghie în rit latin.

Ritul latin e cel mai răspândit rit creștin-occidental. El este specific Bisericii Romano-Catolice și unor Biserici Protestante (Ex:Biserica Anglicană). Împreună cu ritul bizantin, ritul latin formează grupul riturilor imperiale .

Diversificare[modificare | modificare sursă]

Ritul roman[modificare | modificare sursă]

Un altar roman dintr-o biserică romano-catolică.

Ritul roman este cel mai popular și mai răspândit rit latin. El este răspândit în întreaga lume, mai ales în Italia, fiind specific bisericii de la Roma. De asemenea, el este cel mai vechi rit latin. În prezent este cel mai des utilizat în ceremoniile de la Vatican.

Ritul celtic[modificare | modificare sursă]

O cruce romano-catolică în rit celtic.

Ritul celtic este un rit latin răspândit în Irlanda, Țara Galilor, Scoția, Cornwall, dar și în unele zone din vestul și nordul Angliei. Acest rit a fost folosit în special de Biserica Celtică. În prezent acest rit este dispărut, în zonele unde exista odinioară fiind înlocuit cu ritul roman.

Ritul ambrozian[modificare | modificare sursă]

Ritul ambrozian este un rit latin folosit în Nordul Italiei, mai ales în apropierea orașului Milano. Cu toate acestea, ritul ambrozian s-a răspândit și în Elveția. Ritul ambrozian a apărut în aceeași perioadă în care papa Grigore I cel Mare Dialogul a modificat liturghia romană. Numele ritului este legat de cel al episcopului Ambroziu de Milano. Ritul ambrozian a reușit să supraviețuiască acțiunii de suprimare a riturilor occidentale minore, în urma căreia aproape întreaga Biserică Occidentală a adoptat ritul roman.

Una din particularitățile acestui rit, este faptul că postul Paștilor nu începe în Miercurea Cenușii ci în duminica imediat următoare. Prin urmare, în unele locuri (de exemplu în Cantonul Ticino, la Tesserete și Biasca) apare distincția între carnavalul „nou” (cel roman) care se termină cu Lăsata Secului (în italiană: martedì grasso, iar în franceză: mardi gras) și carnavalul „vechi” (cel ambrozian), care se termină cu trei zile mai târziu. De asemenea, postul Crăciunului nu este de patru săptămâni, ca în ritul roman, ci de șase săptămâni, timp în care preoții vizitează casele credincioșilor și le binecuvântează familiile.

Mai există și diferența că, la slujbele cele mai solemne de peste an, în loc de raclă cu moaștele sfinților se expun patru, sau mai multe, busturi ale unor sfinți episcopi (între care Sfântul Ambroziu de Milano, Sfântul Augustin de Hipona, Sfântul Carol Borromeo), moaștele fiind introduse într-un medalion prins de sculptura mantiei.

Ritul benedictin[modificare | modificare sursă]

O statuie a Sfântului Rupert în rit benedictin .

Ritul benedictin este un rit latin, desprins din ritul roman. Acest rit este specific ordinului benedictin al Bisericii Romano-Catolice.

Ritul mozarab[modificare | modificare sursă]

Ritul mozarab este un rit latin specific Spaniei creștine din timpul vizigoților. Acest rit este în prezent aproape dispărut, fiind practicat doar în puține regiuni de acolo, cum ar fi în zona din jurul orașului Toledo.

Ritul galican[modificare | modificare sursă]

Asemănător cu ritul celtic, ritul galican este un rit latin care a apărut în Galia. Ritul galican a constituit ritul cel mai frecvent în marea majoritate a Europei Occidentale, până când a fost aproape integral înlocuit de ritul roman începând cu secolul al VIII-lea, dar modificându-l pe acesta în timpul procesului de înlocuire.