Reptilă

Reptilă
Smaug giganteus
Clasificare științifică
Supradomeniu	Biota
Supraregn	Eukaryota
Regn	Animalia
Subregn	Bilateria
Infraregn	Deuterostomia
Încrengătură	Chordata
Subîncrengătură	Vertebrata
Infraîncrengătură	Gnathostomata
Supraclasă	Sarcopterygii
Clasă
Reptilia
Laurenti, 1768

Reptilele sunt o clasă de vertebrate ovipare, poichiloterme, cu corpul acoperit de o piele groasă, solzoasă, fără picioare sau cu picioare scurte, dispuse lateral, și cu inima tricamerală. Doar câteva duc un mod de viață acvatic ori semiacvatic. Se cunosc aproximativ 9400 de specii de reptile. Formele actuale includ șopârlele, șerpii, broaștele țestoase, crocodilii și păsările (dinozaurii aviari). Formele dispărute includ dinozaurii non-aviari și pterozaurii, precum și numeroase forme de reptile marine cum ar fi ihtiozaurii, mozazaurii, pleziozaurii și pliosaurii.

Caractere generale

• sunt mai bine adaptate la viața terestră decât amfibienii.
• au piele solzoasă sau acoperită cu plăci cornoase dublate de plăci osoase.
• sunt animale târâtoare.
• respirația este pulmonară.
• înmulțirea se face prin ouă care se clocesc singure la soare; fecundația este internă.
• temperatura corpului este variabilă după temperatura mediului înconjurător (poichilotermie).

Morfologie externă

Corpul reptilelor poate fi alungit (șopârlă, șarpe, crocodil) sau rotund (broască țestoasă). Pielea lor solzoasă ajuta la mentinerea apei in corp și le dă posibilitatea să trăiască în zone aride. Ochii sunt destul de dezvoltați. Ei au un cristalin foarte elastic, ce le permite să vadă la distanțe mari.

Morfologie internă

Schelet

Coloana vertebrală are 10 vertebre (șopârla) sau mai multe. Cutia craniană este unită cu prima vertebră. Din această cauză mobilitatea capului este mare.La șerpi, coastele nu sunt unite între ele prin intermediul sternului, putând să înghită hrana mai bine.

Musculatura

Reptilele au o musculatură dezvoltată, în special pe cea a membrelor.

Sistemul digestiv

Sistemul digestiv este împărțit în mai multe părți: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros. Cavitatea bucală este bine delimitată. Mandibula se articulează de craniu prin intermediul osului pătrat. Acest mod de articulare permite deschiderea extrem de largă a cavității bucale. Spre deosebire de pești și amfibieni, dinții prezintă o relativă specializare. Intestinul gros se deschide în cloacă.

Sistemul respirator

Reptilele sunt primele vertebrate a căror respirație este exclusiv pulmonară. Plămânii sunt alungiți.Inspirarea se face datorită lucrului mușchilor intercostali.Expirarea se face pasiv.

Sistemul circulator

Inima prezintă 3 camere: două atrii și un ventricul. Sângele arterial este separat de cel venos mai bine decât la amfibieni datorită unui început de perete despărțitor în ventricul și amplasării principalelor vase arteriale. Sângele realizează două circuite: mare și mic. La aproape toate reptilele, inima este tricamerală, numai la crocodili este din 4 camere.

Sistemul nervos

Sistemul nervos este mai dezvoltat decât la amfibieni și pești. Cerebelul, care controlează echilibrul, este foarte dezvoltat. Emisferele cerebrale sunt mari și au scoarță cerebrală. Este un sistem nervos centralizat.

Mediul de trai

Reptilele trăiesc pe aproape toate continentele, în afară de Antarctica. Majoritatea reptilelor trăiesc în țările cu climă foarte caldă , fiind nocturne.În zonele acestea pot fi întâlnite unele specii de șopârle și șerpi diurne. Iarna ele hibernează, din cauza micșorării temperaturii externe și interne.

Reproducerea

Înmulțirea se face prin ouă depuse de femelă în locuri însorite. Ele sunt clocite cu ajutorul căldurii solare. Dezvoltarea embrionului se face fără metamorfoza.

Dieta și comportamentul

Carnivore sau insectivore

Clasificare

Vezi: Clasificarea reptilelor după Systema Naturae 2000.

Galerie

• 
• 
• 
• 

Vezi și

• Clasificarea Dinozaurilor

Bibliografie

• Ion E. Fuhn, Șt. Vancea. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 2: Reptilia (Testoase, șopîrlie, șerpi). București : Editura Academiei Republicii Populare România, 1961, 352 p.
• Ion E. Fuhn. Broaște, șerpi, șopîrle. Editura Științifică, București 1969.
• Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura didactică și pedagogică, București, 1967, 768 p.
• Victor Pop. Curs de zoologia vertebratelor. Vol. II. Fasc. 1, Reptile și păsări. Litografia Învățământului, Cluj 1959, 608 p.
• Dumitru Murariu. Systematic List of the Romanian Vertebrate Fauna. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa». Vol. LIII. 2010
• Cogălniceanu D., Rozylowicz L., Székely P., Samoilă C., Stănescu F., Tudor M., Székely D., Iosif R., (2013): Diversity and distribution of reptiles in Romania, ZooKeys 341: 49-76.
• Situația speciilor de amfibieni și reptile din România. Herpeto Life Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine.
• Natalia B. Ananjeva, Nikolai L. Orlov, Roman G. Khalikov, Ilya S. Darevsky, Sergei A. Ryabov, Andrei V. Barabanov. The Reptiles of Northern Eurasia. Taxonomic Diversity, Distribution, Conservation Status. Zoological Institute, Russian Academy of Sciences. 2006
• Török Zsolt. Data-base with bibliographical sources on the Romanian herpetofauna and herpetologists. Sc. Annals of DDI vol. 17, 2011^{[nefuncțională]}
• Clasele Amphibia și Reptilia. Clubul Herpetologic "Moldavica"
• Zsolt Török. Taxonomia și ecologia populațiilor de sopârle (Reptilia: Lacertidae) din Dobrogea de Nord. Teză de doctorat, 2008. Universitatea Bucuresti, Facultatea de Biologie
• Mircea-Dragomir Andrei. Contributions to the knowledge of the herpetofauna of southern Dobruja (Romania). Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” 2002, Volume 44: 357 – 373 Arhivat în 4 octombrie 2015, la Wayback Machine.
• Sorin Geacu. Fauna podișului Dobrogei. Analele Universității Bucuresti, Geografie. 2005
• Tudor Cozari, Marin Usatâi, Mihail Vladimirov. Lumea animală a Moldovei. Volumul 2: Pești. Amfibieni. Reptile. Chișinău, Editura Știința, 2007
• Бодареу Н.Н., Владимиров М.З., Ганя И.М. и др. Рыбы, земноводные, пресмыкающиеся. (серия «Животный мир Молдавии»). Кишинев: Штиинца, 1981.

Legături externe

• Cea mai mică reptilă din lume a fost descoperită în Caraibe, 4 decembrie 2001, Evenimentul zilei
• Curiozitati despre reptile, zooland.ro