Reptilă
![]() | Acuratețea acestui articol sau a acestei secțiuni este disputată Vă rugăm să vedeți părerile exprimate în pagina de discuție înainte de a edita. |
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Reptilele sunt o clasă de vertebrate ovipare, poichiloterme, cu corpul acoperit de o piele groasă, solzoasă, fără picioare sau cu picioare scurte, dispuse lateral, și cu inima tricamerală. Doar câteva duc un mod de viață acvatic ori semiacvatic. Se cunosc aproximativ 9400 de specii de reptile.[necesită citare] Formele actuale includ șopârlele, șerpii, broaștele țestoase, crocodilii și păsările (dinozaurii aviari). Formele dispărute includ dinozaurii non-aviari și pterozaurii, precum și numeroase forme de reptile marine cum ar fi ihtiozaurii, mozazaurii, pleziozaurii și pliosaurii.
Caractere generale[modificare | modificare sursă]
- sunt mai bine adaptate la viața terestră decât amfibienii.
- au piele solzoasă sau acoperită cu plăci cornoase dublate de plăci osoase.
- sunt animale târâtoare.
- respirația este pulmonară.
- înmulțirea se face prin ouă care se clocesc singure la soare; fecundația este internă.
- temperatura corpului este variabilă după temperatura mediului înconjurător (poichilotermie).
Morfologie externă[modificare | modificare sursă]
Corpul reptilelor poate fi alungit (șopârlă, șarpe, crocodil) sau rotund (broască țestoasă). Pielea lor solzoasă ajuta la mentinerea apei in corp și le dă posibilitatea să trăiască în zone aride. Ochii sunt destul de dezvoltați. Ei au un cristalin foarte elastic, ce le permite să vadă la distanțe mari.
Morfologie internă[modificare | modificare sursă]
Schelet[modificare | modificare sursă]
Coloana vertebrală are 10 vertebre (șopârla) sau mai multe. Cutia craniană este unită cu prima vertebră. Din această cauză mobilitatea capului este mare.La șerpi, coastele nu sunt unite între ele prin intermediul sternului, putând să înghită hrana mai bine.
Musculatura[modificare | modificare sursă]
Reptilele au o musculatură dezvoltată, în special pe cea a membrelor.
Sistemul digestiv[modificare | modificare sursă]
Sistemul digestiv este împărțit în mai multe părți: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros. Cavitatea bucală este bine delimitată. Mandibula se articulează de craniu prin intermediul osului pătrat. Acest mod de articulare permite deschiderea extrem de largă a cavității bucale. Spre deosebire de pești și amfibieni, dinții prezintă o relativă specializare. Intestinul gros se deschide în cloacă.
Sistemul respirator[modificare | modificare sursă]
Reptilele sunt primele vertebrate a căror respirație este exclusiv pulmonară. Plămânii sunt alungiți.Inspirarea se face datorită lucrului mușchilor intercostali.Expirarea se face pasiv.
Sistemul circulator[modificare | modificare sursă]
Inima prezintă 3 camere: două atrii și un ventricul. Sângele arterial este separat de cel venos mai bine decât la amfibieni datorită unui început de perete despărțitor în ventricul și amplasării principalelor vase arteriale. Sângele realizează două circuite: mare și mic. La aproape toate reptilele, inima este tricamerală, numai la crocodili este din 4 camere.
Sistemul nervos[modificare | modificare sursă]
Sistemul nervos este mai dezvoltat decât la amfibieni și pești. Cerebelul, care controlează echilibrul, este foarte dezvoltat. Emisferele cerebrale sunt mari și au scoarță cerebrală. Este un sistem nervos centralizat.
Mediul de trai[modificare | modificare sursă]
Reptilele trăiesc pe aproape toate continentele, în afară de Antarctica. Majoritatea reptilelor trăiesc în țările cu climă foarte caldă , fiind nocturne.În zonele acestea pot fi întâlnite unele specii de șopârle și șerpi diurne. Iarna ele hibernează, din cauza micșorării temperaturii externe și interne.
Reproducerea[modificare | modificare sursă]
Înmulțirea se face prin ouă depuse de femelă în locuri însorite. Ele sunt clocite cu ajutorul căldurii solare. Dezvoltarea embrionului se face fără metamorfoza.
Dieta și comportamentul[modificare | modificare sursă]
Carnivore sau insectivore
Clasificare[modificare | modificare sursă]
Vezi: Clasificarea reptilelor după Systema Naturae 2000.
Galerie[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Integrated Taxonomic Information System, , accesat în
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ion E. Fuhn, Șt. Vancea. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 2: Reptilia (Testoase, șopîrlie, șerpi). București : Editura Academiei Republicii Populare România, 1961, 352 p.
- Ion E. Fuhn. Broaște, șerpi, șopîrle. Editura Științifică, București 1969.
- Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura didactică și pedagogică, București, 1967, 768 p.
- Victor Pop. Curs de zoologia vertebratelor. Vol. II. Fasc. 1, Reptile și păsări. Litografia Învățământului, Cluj 1959, 608 p.
- Dumitru Murariu. Systematic List of the Romanian Vertebrate Fauna. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa». Vol. LIII. 2010
- Cogălniceanu D., Rozylowicz L., Székely P., Samoilă C., Stănescu F., Tudor M., Székely D., Iosif R., (2013): Diversity and distribution of reptiles in Romania, ZooKeys 341: 49-76.
- Situația speciilor de amfibieni și reptile din România. Herpeto Life Arhivat în , la Wayback Machine.
- Natalia B. Ananjeva, Nikolai L. Orlov, Roman G. Khalikov, Ilya S. Darevsky, Sergei A. Ryabov, Andrei V. Barabanov. The Reptiles of Northern Eurasia. Taxonomic Diversity, Distribution, Conservation Status. Zoological Institute, Russian Academy of Sciences. 2006
- Török Zsolt. Data-base with bibliographical sources on the Romanian herpetofauna and herpetologists. Sc. Annals of DDI vol. 17, 2011[nefuncțională]
- Clasele Amphibia și Reptilia. Clubul Herpetologic "Moldavica"
- Zsolt Török. Taxonomia și ecologia populațiilor de sopârle (Reptilia: Lacertidae) din Dobrogea de Nord. Teză de doctorat, 2008. Universitatea Bucuresti, Facultatea de Biologie
- Mircea-Dragomir Andrei. Contributions to the knowledge of the herpetofauna of southern Dobruja (Romania). Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” 2002, Volume 44: 357 – 373 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Sorin Geacu. Fauna podișului Dobrogei. Analele Universității Bucuresti, Geografie. 2005
- Tudor Cozari, Marin Usatâi, Mihail Vladimirov. Lumea animală a Moldovei. Volumul 2: Pești. Amfibieni. Reptile. Chișinău, Editura Știința, 2007
- Бодареу Н.Н., Владимиров М.З., Ганя И.М. и др. Рыбы, земноводные, пресмыкающиеся. (серия «Животный мир Молдавии»). Кишинев: Штиинца, 1981.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Cea mai mică reptilă din lume a fost descoperită în Caraibe, 4 decembrie 2001, Evenimentul zilei
- Curiozitati despre reptile, zooland.ro