Ciuboțica-cucului
Ciuboțica-cucului (Primula veris; sin. Primula officinalis Hill) este o plantă cu flori erbacee perenă din familia Primulaceae. Specia este autohtonă în cea mai mare din Europa temperată și Asia de vest[2] și, deși absent din zonele cele mai nordice inclusiv o mare parte din nord-vestul Scoției, ea apare în mai nordicele regiuni Sutherland și Orkney și în Scandinavia.[3] Această specie hibridizează frecvent cu alte Primulas cum ar fi Primula vulgaris pentru a forma Primula × polyantha care este confundată adesea cu ciuboțica cucului de munte (Primula elatior), o plantă mult mai rară.
Originea numelui
[modificare | modificare sursă]Numele vine de la forma florii, care seamănă cu o ciuboțică (cizmuliță), iar epitetul „cucului” arată perioada sa de înflorire, primăvara, odată cu venirea cucului.
Descriere
[modificare | modificare sursă]
Primula veris este o plantă perenă sempervirescentă sau semi-veșnic verde ce crește până la înălțimea de 25 cm, cu o rozetă de frunze de 5-15 cm lungime și 2-6 cm lățime. Florile de un galben intens apar primăvara, în grupuri de 10-30 de flori împreună pe o singură tulpină.[4] Fiecare floare are lățimea de 9-15 mm. Plante cu flori roșii și portocalii apar rar, dar pot fi răspândite local în zonele în care înfloresc hibrizi ai genului primula, permițând polenizarea încrucișată.
Habitat și conservare
[modificare | modificare sursă]
Ciuboțica-cucului este frecvent întâlnită pe multe terenuri deschise, inclusiv câmpuri deschise, pajiști, dune de coastă și creste stâncoase. Planta a suferit un declin din cauza schimbării practicilor agricole de-a lungul anilor 1970 și 1980 în Marea Britanie. Ea poate fi, prin urmare, rară la nivel local, deși unde a fost găsită ea este abundentă. În plus, semințele sunt acum incluse adesea în amestecuri de semințe de flori sălbatice utilizate pentru marginile vegetale ale spațiului destinat autostrăzilor.[5][6][7]
Cultivarea acestei plante a câștigat Award of Garden Merit al Royal Horticultural Society.[8]
Compoziție chimică
[modificare | modificare sursă]Rizomii și rădăcinile conțin 5-10% saponozide triterpenice, primulina, acidul primulinic A și alte tipuri de saponozide, heterozide generatoare de ulei esențial, primverozida și primula verozida care, prin hidroliză, dau ca aglicon esterul metilic al acidului metoxiaciclic, zaharuri, taninuri și enzima primveraza, flavonoide, amidon, săruri minerale.
Florile conțin flavonozide și saponozide, iar frunzele conțin vitamina C (2,5-3,5 g% în frunzele proaspete) și beta-caroten.[9]
Farmacologie
[modificare | modificare sursă]Datorită conținutului de saponozide triterpenice, preparatele pe bază de rizomi și rădăcini de Ciuboțica cucului, au acțiune secretolitică și expectorantă. În uz extern, acționează ca topic local.[10]
Recomandări
[modificare | modificare sursă]- Rizomii și rădăcinile - se recomandă intern ca expectorant și secretolitic, în bronșite.
- Florile - au aceleași indicații ca și rădăcinile.
- Frunzele proaspete și crude - au un conținut semnificativ de vitamina C (cca 3 g%) și de provitamina A.
- Extern - se utilizează în tratamentul contuziilor.[10]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Carl Linné (). „Species Plantarum. Ediția I-a, vol. I” (în latină). pp. 142–143. Wikidata Q21856106.
- ↑ Anderberg, Arne. „Primula veris L”. Naturhistoriska riksmuseet, Stockholm. Accesat în . Mai multe valori specificate pentru
|nume=și|last=(ajutor) - ↑ Preston, Pearman & Dines (). New Atlas of the British Flora. Oxford University Press. Mai multe valori specificate pentru
|autor=și|nume=(ajutor) - ↑ RHS A-Z encyclopedia of garden plants. United Kingdom: Dorling Kindersley. . p. 1136. ISBN 1405332964.
- ↑ „Primula veris - Online Atlas of the British and Irish Flora”. brc.ac.uk. Mai multe valori specificate pentru
|lucrare=și|work=(ajutor) - ↑ „Cowslip - Primula veris”. naturespot.org.uk. Mai multe valori specificate pentru
|lucrare=și|work=(ajutor) - ↑ CBC, Caerphilly, home | Your Green Spaces (PDF), greenspacescaerphilly.co.uk, arhivat din original (PDF) la , accesat în
- ↑ „RHS Plant Selector - Primula veris”. Accesat în .[nefuncțională]
- ↑ Bojor, Ovidiu (). Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z. București: Editura Fiat Lux. pp. 95–96. ISBN 973-9250-68-8.
- 1 2 Bojor, Ovidiu (). Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z. București: Editura Fiat Lux. p. 96. ISBN 973-9250-68-8.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Davidson, Alan. Oxford Companion to Food (1999), "Cowslip". p. 221 ISBN: 0-19-211579-0
