Comuna Umbrărești, Galați

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Umbrărești
—  Comună  —
Umbrărești se află în România
Umbrărești
Umbrărești
Umbrărești (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: Coordonate: 45°42′57″N 27°28′01″E / 45.71583°N 27.46694°E / 45.71583; 27.4669445°42′57″N 27°28′01″E / 45.71583°N 27.46694°E / 45.71583; 27.46694

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Galati.svg Galați

SIRUTA77402

ReședințăUmbrărești
Componență

Guvernare
 - PrimarParaschiv Stoica[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total80,63 km²
Altitudine21 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 6628 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal807310

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului Poziția în cadrul României
Amplasarea în cadrul județului


Comuna Umbrărești, Galați se află în România
Comuna Umbrărești, Galați
Poziția în cadrul României

Umbrărești este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Condrea, Salcia, Siliștea, Torcești, Umbrărești (reședința) și Umbrărești-Deal. Comuna Umbrărești a făcut parte din județul Tecuci (Actual județul Galați) în perioada anilor 1950.

Comuna Umbrărești este situată în partea de vest a județului Galați, în partea de nord învecinându-se cu teritoriul comunelor Movileni și Barcea, la est cu teritoriul comunei Cudalbi, iar la sud cu teritoriul comunei Ivești.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Coordonatele geografice ale comunei Umbrărești sunt 45°42' latitudine nordică și 27°27' longitudine estică. Din punct de vedere al reliefului, comuna Umbrărești se încadrează în categoria câmpie, teritoriul comunei fiind poziționat în extremitatea nord-estică a Câmpiei Române, sectorul Câmpia Tecuciului, în zona de contact cu Podișul Central Moldovenesc. Din punct de vedere hidrografic, întreg teritoriul comunei aparține de bazinul inferior al Bârladului și al Siretului, cu pâraiele Corozel și Bârlovița. Principalele tipuri de sol sunt din categoria cernoziomurilor, a solurilor aluvionare și luto-argiloase. Datorită acestor condiții naturale, o bună parte a tentoriului a fost acoperit în vechime cu întinse păduri, în care predomina stejarul și ulmul, inclusiv în zona de pe terasa de est a Bârladului. Mici suprafețe din codri de odinioară se mai pastrează în lunca Bârladului, Pădurea Barcei, la nord de Umbrărești și Pădurea Torcești, în sudul comunei, aceasta din urmă fiind declarată zonă naturală protejată.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Pe întreg teritoriul comunei au fost descoperite mărturii arheologice din diferite perioade istorice, începând cu neoliticul și epoca bronzului, continuând cu mărturii din epoca fierului, perioada daco-getică și cea daco-romană, cu elemente ce atestă locuirea umană în perioadele secolelor IV-V p. Chr.(cultura Sântana de Mureș), și secolele VIII-XI p. Chr.(cultura Dridu), încheind cu perioada medievală și modernă. Cele mai vechi mărturii arheologice datează din perioada neolitică, numeros material arheologic fiind descoperit prin cercetări de suprafață în zona de nord-est a satului Tămășeni. În această zonă a fost depistată o așezare datând din neoliticul târziu, destul de întinsă(5-6 hectare), cu materiale specifice culturii Gumelnița. Au fost făcute numeroase alte descoperiri întâmplătoare, pe teritoriul comunei, de materiale ceramice, monede, obiecte din sticlă și metal, din diferite perioade istorice. Se constată că pe întreg teritoriul ocupat astăzi de comuna Umbrărești au fost descoperite mărturii arheologice din neolitic până în epoca modernă. Se remarcă însă o mai mare densitate a acestor mărturii la nord, nord-est de fostul sat Tămășeni, precum și în zona actualului sat Siliștea unde, datorită surprinderii materialelor arheologice, ce argumentează o locuire continuă din preistorie până în evul mediu, se consideră a fi fost nucleul obștii sătești teritoriale, din care se vor desprinde apoi celelalte sate.

Stabilirea începuturilor comunității rurale de pe teritoriul actualei comune Umbrărești este dificil de făcut în absența unor izvoare scrise, ce apar abia în secolele XV-XVI, când se fac primele mențiuni privitoare la acest spațiu. Hotarele istorice ale obștii Umbrăreștilor erau mult mai întinse decât teritoriul de azi al comunei Umbrărești, întinzându-se la est până la Valea Herataului, la vest dincolo de albia actuală a Siretului, până la pârâul Dimaci, la nord în linii mari pe actualul hotar cu Barcea și Umbrărești, iar la sud este tot un hotar convențional ce pleacă de la Valea Herataului, având la sud moșia Blăjerilor, de pe actualul teritoriu al Iveștiului, trecând peste Bârlad și Siret până la pârâul Dimaci. Procesul de aservire a teritoriului obștilor și a populațiilor din acestea, de către domnie și boierime, poate fi surprins documentar și în evoluția comunității umbrăreștene. Astfel o primă parte a teritoriului ce se consideră a fi fost locuit de obștea umbrăreșteană și anume perimetrul aflat între Bârlad și Bârlovița, pe teritoriul Torceștilor, în sudul comunei actuale, este pus prin hrisovul domnesc din 15 iulie 1448, în grija și sub ascultarea boierilor Cernat ploscarul și fratelui său, Șteful. O altă parte din localitate numită „Țigăneii”, situată între Bârlovița și Siret, care este amintită într-un document de la Ștefan cel Mare, din anul 1495, emis la Vaslui în 12 ianuarie, este dăruită de către domnitor lui Alexa, Giurca, Dragoșe și lui Giurgiu(„un sat la Dimaci, anume Țigăneii”). Partea de sus a obștii umbrăreștene va deveni proprietate boierească începând cu secolul al XVII-lea, când satele și moșiile Boziești, Umbrărești, Tămășeni sunt amintite în documente având diferiți proprietari. Printre proprietarii moșiilor din arealul umbrăreștean amintim, pe Gavriliță Costache, care la 1685 lasă pământurile din Umbrărești fiului cu numele de Costachi, pe Iordache Costache ce devenea stăpân pe moșia Țiganeii, pe hatmanul Isac Balica, ce stăpânea Bozieștii de Jos și Bozieștii de Sus, familia Corpaci, ce aveau în posesie Tămășenii, dintre care cel mai cunoscut ramâne vornicul Ionașco Corpaci, amintit într-un document de la 1687. În secolul al XVIII-lea îl întâlnim pe Manolache Costache stăpân pe moșia Umbrărești, Gavril Conachi la Tămășeni, iar Gavril Miclescu în Boziești de Jos.

Satele componente[modificare | modificare sursă]

Dintre actualele localități componente, cea mai veche datare o are satul Torcești, care este atestat în noiembrie 1633. Umbrărești este atestat la 28 noiembrie 1635, fostul sat component, Boziești la 4 aprilie 1645, Tămășeni la 1687, Condrea la 1774. Siliștea apare ca sat la 1864, în urma împroprietăririi din acel an, iar Salcia ca sat în comuna Umbrărești, la 1871. Umbrăreștii-Deal este înființat în 1933.

Torcești

Atestat la 1633, Torceștii apar spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, la 1772, ca sat în ținutul Tecuci, ocolul Bârladului, în proprietatea vistiernicei Anastasia Racoviță. În anul 1803 apare înregistrat tot în ocolul Bârladului, dar ca proprietar apare spătarului Alecu Greceanu. În 1832, include satul Poșta Torcești, ce a fost la sud-est de Torcești, pentru ca în anul următor, 1833, să treacă la ocolul Siretului. Este denumit, în acest timp, Torceni. Apoi pierde o parte din teritoriu, pe care se formează satul Slobozia Torcești, în 1838, iar în 1845 include siliștea Țigănei, atestată la 12 ianuarie 1495, ce fost la sud-est de satul Condrea. În 1859, cuprinde cătunul Cioara (a fost înspre satul Ivești) și satul Blăjerii de Sus. La 1864 este comună în județul Tecuci, plasa Bârlad, formată din satele Blăjerii de Sus și Torcești. Comuna Torcești este desființată în 1875 și satul Torcești trece la comuna Ivești. În 1929 devine sat în comuna Barcea, când pe o parte din teritoriu se formează satul Atârnați, care dispare în anul 1956, fiind înglobat în satul Ivești. Trece la comuna Umbrărești în 1931 și pierde peste un deceniu, cătunul Cioara, alipit la satul Blăjerii de Sus. Prin legea din 1968 devine sat component al comunei Umbrărești.

Condrea

A apărut ca sat în ținutul Tecuci, ocolul Bârladului, la anul 1774, înregistrat în recensământ împreună cu satul Umbrărești. În 1833 apare în ocolul Siretului și este numit satul Condrii. În anul 1864, devine sat component al comunei Umbrărești, pentru ca la 1876 să treacă la comuna Ivești și să revină la Umbrărești în 1887. În anul 1929 este inclus în comuna Barcea și readus la comuna Umbrărești în anul 1931. La reorganizarea administrativă, de după cel de al doilea război mondial, devine comună în raionul Tecuci, în 1956, formată din satele Condrea, Salcia și Siliștea. Este desfiintată în 1968, când rămâne sat al comunei Umbrărești.

Salcia 

A apărut ca sat în comuna Umbrărești, în anul 1871, pentru ca la 1876 să treacă la comuna Ivești și să revină în 1887, la comuna Umbrărești. Ca și Condrea, în 1929, Salcia este inclusă în comuna Barcea, trecând apoi, în 1931, la comuna Umbrărești.

Deși urmele arheologice demonstrează o locuire din cele mai vechi timpuri, îndeosebi în perioada medievală, satul Siliștea apare distinct consemnat în documente abia la împroprietărirea din 1864.

Umbrăreștii-Deal

S-a înființat în 1933, când se numea Generalul Eremia Grigorescu, dependent de comuna Umbrărești, a primit în 1950 numele de Vasile Roaită. Prin Legea nr. 35 din 18 mai 1996 (MO nr. 102, 29 mai 1996) primește denumirea Umbrăreștii-Deal.

Umbrărești

Atestat încă de la 1635, Umbrăreștii apar la începutul secolului al XVIII-lea, în documentele de epocă, ca două unități fiscale distincte, partea răzeșească și cea boierească. La 1772, Umbrăreștiul apare ca sat în ținutul Tecuci, ocolul Bârladului, fiind în proprietatea logofetesei Manolochioaia Costache, iar în 1774 este înregistrat împreună cu Slobozia Condrea. Satul și moșia devenite boierești vor include comunitățile din Siliștea, Boziești si Tămășeni și vor forma din 1803 o singură unitate administrativă și fiscală sub numele de Slobozia-Umbrărești, cu pecete satească proprie. Tot la 1803 satele Umbrărești și Slobozia-Umbrărești se aflau în proprietatea vornicului Gavril Conachi. În 1832, pierde satul Slobozia Condrea, iar un an mai târziu, devine sat în ocolul Siretului.

În anul 1875 comuna Umbrărești este desființată și satul trece la comuna Ivești. După 12 ani, comuna Umbrărești este reînființată în plasa Bârlad-Nicorești, fiind formată din satele Condrea, Salcia, Siliștea și Umbrărești.

După al doilea război mondial, Umbrăreștiul este comună în regiunea Putna, raionul Tecuci(1950), formată din satele Condrea, Salcia, Siliștea, Slobozia (în loc de Slobozia Umbrărești), Torcești, Umbrărești și Vasile Roaită (în loc de Generalul Eremia Grigorescu), iar din 1952 include și satul Tămășeni. În 1954 este comună în Regiunea Galați, raionul Liești, iar în 1956 pierde satele Condrea, Salcia și Siliștea, pentru ca în 1965 să treacă în raionul Tecuci. La reorganizarea administrativă din 1968 se înființează comuna Umbrărești, inclusă în județul Galați, fiind formată din satele Condrea, Salcia, Siliștea, Torcești, Umbrărești și Umbrărești-Deal.

Biblioteca[modificare | modificare sursă]

Prima instituție culturală de pe raza comunei Umbrărești a fost "Înfrățirea" care a luat naștere la 17 octombrie 1937. Cu un an înainte, la 13 septembrie 1936, funcționa în satul Salcia, într-o casă particulară o instituție culturală sub conducerea lui Ion Simionescu. Colecția cuprindea circa 357 de volume, majoritatea cărților fiind de literatură. În Umbrărești biblioteca funcționa tot într-o casă particulară aparținând familiei Mironescu. Colecția cuprindea 100 de volume și conținea cărți de literatură.

În noiembrie 1958 s-a construit Căminul Cultural Umbrărești și o sală special amenajată pentru bibliotecă, preluându-se și colecția de cărți de la Salcia și Umbrărești. Biblioteca comunală s-a înființat în anul 1960. Colecția bibliotecii la început a fost foarte restrânsă numărând numai 150 de volume în cea mai mare parte cu conținut religios. Numărul volumelor a crescut de la an la an din achiziții și donații de la Ministerul Culturii. Prima înregistrare din registrul inventar datează din anul 1962 și toate cărțile erau de opere complete de I.L. Lenin și K. Marx cca. 89 de volume. Din informațiile furnizate de foștii bibliotecari a reieșit că a existat interes pentru carte încă de la primele împrumuturi. Deasemenea, se organizau recenzii de carte, prezentări de carte, întâlniri cu autorii (Ilie Tănăsache), se organizau baluri, matinee, etc.

În prezent,[Când?] biblioteca comunală Umbrărești funcționează tot în incinta Căminului Cultural, având ca spațiu 2 camere cu 147,95 metri liniari. Colecția a început de la 457 volume și s-a ajuns la 1 ianuarie 2009, la 12.655 volume, cuprinzând cărți din toate domeniile: filosofie, științe social-politice 1540 de volume, științe exacte, tehnică, geografie 1785 de volume, lingvistică-filologie 8678 volume, artă, sport 652 volume.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Umbrărești

     Români (90,57%)

     Romi (5,65%)

     Necunoscută (3,72%)

     Altă etnie (0,04%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Umbrărești

     Ortodocși (93,84%)

     Ortodocși de rit vechi (1,34%)

     Necunoscută (3,72%)

     Altă religie (1,08%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Umbrărești se ridică la 6.628 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.170 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,57%), cu o minoritate de romi (5,66%). Pentru 3,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,84%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,34%). Pentru 3,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Umbrărești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Paraschiv Stoica[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat11           
Uniunea Națională pentru Progresul României2           
Partidul Național Liberal2           

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]