Comuna Independența, Galați

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Independența
—  Comună  —
Independența se află în România
Independența
Independența
Independența (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°30′0″N 27°28′0″E / 45.50000°N 27.46667°E / 45.50000; 27.4666745°30′0″N 27°28′0″E / 45.50000°N 27.46667°E / 45.50000; 27.46667

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Galati.svg Galați

SIRUTA76585
Atestare documentară1879

ReședințăIndependența
ComponențăIndependența

Guvernare
 - PrimarViorel Tărbuc[*][3][4] (ALDE, )

Suprafață
 - Total6745 ha, din care: intravilan: 400 ha, extravilan: 6345 ha km²
Altitudine14 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4375 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului       Poziția în cadrul României
Amplasarea în cadrul județului


Comuna Independența, Galați se află în România
Comuna Independența, Galați
Poziția în cadrul României

Independența este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Paralela de 45°30’ latitudine nordică și meridianul de 27°28’ longitudine estică se întersectează pe teritoriul României, în vecinătatea nordică a râului Siret, în comuna Independența.

Situată în partea de sud-vest a județului, la 25 km de municipiul Galați, comuna Independența se învecinează la nord cu comuna Slobozia Conachi, la est cu comunele Schela și Braniștea, la vest cu comuna Piscu, la sud-vest cu județul Brăila, iar la sud râul Siret constituie limita naturală a teritoriului administrativ.

In zona de silvo – stepă e situată pădurea Independența, prin mijlocul căreia curge Siretul. In componența ei găsim predominant salcie și plop. Fondul forestier al comunei Independența este de 793 ha, din care 510,93 ha reprezintă pădure.

Teritoriul comunei este traversat pe direcția NV - SE de DN 25 Galați – Tecuci, drum modernizat; de asemenea alte drumuri de importanță locală asigură legături din Independența spre : Slobozia Conachi (DJ 255) și Schela (DC 42), iar DJ 251 Galați – Tecuci trece prin partea de nord – est a teritoriului comunei. Paralel cu DN 25, calea ferată Galați – Tecuci traversează teritoriul comunei, creând un cadru favorabil dezvoltării economice a așezării.

Teritoriul comunei are 6745 ha, din care 6345 ha teren agricol, iar zona de locuit (intravilan) este de 400 ha. Teritoriul comunei Independența face parte din interfluviul Siret –Prut, ce corespunde din punct geo – morfologic extremității de sud a Podișului Moldovei. Teritoriul este situat pe malul stâng al pârâului Bârlădel, afluent pe stânga al Sirectului, între două văi consecvente cu direcția NE –SV, dintre care Valea Cainei este cea mai reprezentativă; mai exact face parte din Câmpia Covurluiului – câmpul Lozovei 2.

Zona comunei este mult afectată de condițiile speciale ce apar ca urmare a imediatei aproprieri a epicentrului mișcărilor seismice din România ce se află pe falia Focșani – Nămoloasa – Galați, continuare a faliei din județul Vrancea 3.

In ansamblul său, județul Galați are o climă temperat continentală. Se înregistrează unele diferențe între zone funcție de relief (în special altitudine) și de orientarea rețelei hidrografice. Astfel în partea de sud, cea mai joasă– zonă în care se încadrează și comuna Independența – valorile climatice sunt întotdeauna ceva mai mari decât în restul teritoriului.

Precipitațiile lunare, pe anotimpuri și anuale înregistrează fluctuații uneori impresionante constituind, și acestea, dovezi ale climei continentale. Cantitatea maximă căzută în 24 de ore a fost de 122,0 mm la Independenta, în 26 iunie 1935.

Verile sunt foarte calde și uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de intreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din sud și sud – vest. Zona aferentă comunei Independența aparține în totalitate bazinului hidrografic al râului Siret, care primește afluenți pe partea stângă pâraiele ce se dezvoltă pe văile de eroziune orietate nord – sud, dintre care cele mai importante: văile Cainei și Lozovei, preluate de pârâul Bârlădel, al cărui curs este paralel cu Siretul.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Primari[modificare | modificare sursă]

Instituție centrală la nivel local: primăria comunei Independența – comună care-și începea activitatea oficial în anul 1884.

După anul 1990, în urma alegerilor libere, înregistrăm la conducerea Primăriei Independența pe Șorcaru C-tin (pâna în 1992), Costin Duca – (1992-1996), Ene Costică (1996 – 2008)și Viorel Tărbuc (2008 - până în prezent).

Organizare administrativ-teritorială[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere al organizării administrativ – teritoriale, comuna Independența este constituită dintr-o singură localitate; face parte din categoria comunelor de mărime medie având o populație de 4930 locuitori, categorie cu ponderea cea mai mare ( 39%) din totalul celor 56 comune ale județului Galați.

Economie[modificare | modificare sursă]

Trăind în împrejurări de multe ori nu dintre cele mai ușoare, populația Independenței și-a cultivat ogorul, a crescut animale, a folosit resursele locului, s-a preocupat de unele activități meșteșugărești, comerciale și de servicii. Toate acestea s-au împletit și au dat naștere unei dezvoltări specifice, localitatea Independența ajungând una dintre cele mai importante așezări rurale din județ, în perioada interbelică fiind și centru administrativ al plășii Siret (mai târziu, Independența).

Activitățile economice preponderent întâlnite sunt:

Agricultura: Cultura grâului, a secarei, orzului, ovăzului, porumbului, sfeclei de zahăr, lucernei și a viței de vie 9, creștere animalelor (porcine, păsări), apicultură

Industrie extractivă: Tițeiul exploatat în zonele Schela – Independența – Slobozia Conachi constituie principala resursă minerală din teritoriu. Pe raza comunei există două fabrici (productie de napolitane si ulei alimentar) cu un nivel mediu de producție. Tot aici își desfășoară activitatea un număr de aproximatix 30 de agenți economici (comerț cu amănuntul al produselor alimentare și nealimentare, servicii, etc.).

Servicii de interes public[modificare | modificare sursă]

Servicii de interes public existente în comună: 1.Dispensar Uman: 3 cabinete individuale (2 medicina generala, un cabinet stomatologic); 2.Dispensar veterinar; 3.Farmacie umană; 4.Farmacie veterinară; 5.Poșta; 6.Școli gimnaziale: 2; 7.Grădinițe: 2; 8.Bibliotecă publică: 14514 volume; 9.Cămin cultural și muzeu.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Independența

     Români (94,74%)

     Romi (1,62%)

     Necunoscută (3,52%)

     Altă etnie (0,11%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Independența

     Ortodocși (95,42%)

     Necunoscută (3,68%)

     Altă religie (0,89%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Independența se ridică la 4.375 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.782 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,74%), cu o minoritate de romi (1,62%). Pentru 3,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,43%). Pentru 3,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Independența este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Viorel Tărbuc[*], de la Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților6      
Partidul Social Democrat4      
Partidul Național Liberal2      
Uniunea Națională pentru Progresul României1      

Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.