Comuna Mera, Vrancea
| Mera | |
| — comună — | |
 | |
  Mera Mera (România) | |
| Coordonate: 45°46′0″N 26°56′0″E / 45.76667°N 26.93333°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vrancea |
| SIRUTA | 176686 |
| Atestare | [1]  |
| Reședință | Mera |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Mera[*] | Florin-Jan Vasilache[*][2] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 95 km² |
| Altitudine | 247 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.671 locuitori |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Mera este o comună în județul Vrancea, la limita între regiunile istorice Moldova și Muntenia, România, formată din satele Livada, Mera (reședința), Milcovel, Roșioara și Vulcăneasa.[3] Se află la o altitudine de 247 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 95 km². Populația este de 3.671 locuitori, determinată în , prin recensământ, chestionar.
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Există mai multe teorii privind originea numelui de Mera. Prima ar fi că numele ar proveni de la cuvântul maghiar méra, ce înseamnă apă stătătoare, un lac sau un loc mlăștinos. În documentele vechi, așezarea Mera și mănăstirea cu același nume apar uneori sub denumirea de Mira.[4] Originea acestui termen provine și el la rândul său din grecescul – Myra (legat de apele râului Milcov), sau dintr-un vechi regionalism – miră, ce însemna „orată”, „defileu” sau „chei”, după care a fost denumită și o localitate cu același nume din județul Cluj.[5][6]
Unii cercetători din domeniul toponimiei susțin că acest nume își are derivarea de la un cuvânt din slavă ce înseamnă pășune. Alții declară ca plauzibilă varianta ca acest toponimic să se tragă de la proprietarul unei moșii din aproprierea mănăstirii. Această teorie ar fi susținută de faptul că în documentele vremii apăreau mai multe denumiri sub această rădăcină: Mereuță, Mieriți sau Mireuț,[4] iar o altă ipoteză susține că cel mai probabil localitate a fost denumită după un proprietar sau un întemeietor din zonă.[7]
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al râului Milcov. Este străbătută de șoseaua națională DN2M, care o leagă spre vest de Andreiașu de Jos și Nereju și spre est de Broșteni, Odobești și Focșani.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Mera
Români (93,24%)
Alte etnii (6,76%)
Componența confesională a comunei Mera
Ortodocși (92,97%)
Alte religii (0,11%)
Necunoscută (6,92%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mera se ridică la 3.671 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.453 de locuitori.[8] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,24%).[9] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,97%), iar pentru 6,92% nu se cunoaște apartenența confesională.[10]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Mera este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Florin-Jan Vasilache[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 6 | ||||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Gârlele a județului Putna și era formată din satele Andreiașu, Căpitanu, Mera, Șindrilarii de Jos și Șindrilari-Reghiu, cu o populație totală de 3116 locuitori. În comună funcționau șase biserici și o școală mixtă cu 53 de elevi.[12] Anuarul Socec consemnează comuna cu satele Arva, Căpitanu, Mera și Șindrilari în aceeași plasă și având 1780 de locuitori.[13] În 1931 acestora li s-a adăugat și satul Vulcăneasa.
În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferată la județul Vrancea.[14][15]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]În comuna Mera se află fosta mănăstire Mera, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1685, când a fost ctitorit de un anume Moțoc din Odobești și terminată de domnitorul moldovean Constantin Cantemir.[16] Ansamblul cuprinde biserica „Sfinții Împărați”, zidul de incintă, turnul clopotniță și clădirile anexe.
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Măgura Odobești și Subcarpații Vrancei (ariii de protecție specială avifaunistică incluse în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România).
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Dan Ghinea. „România Geografică”. Wikidata Q135973562. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- 1 2 Leila Pavel. „Mănăstirea Mera” (PDF). Biblioteca Digitală. Accesat în .
- ↑ „Mera – definiție și paradigmă (Dexonline.ro)”. Accesat în .
- ↑ „Orată şi Uric – tăietură şi defrişare în istoria carpatică (toponime, Blog pe Wordpress)”. Accesat în .
- ↑ Constantinescu, N.A. (). Dicționarul onomastic românesc. Editura Academiei Republicii Populare Române. p. 111.
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Mera, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 310.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Mera”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 603.
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Mera sau Mira, mănăstire” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 311–313.