Comuna Bisoca, Buzău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bisoca
—  Comună  —
Bisoca se află în România
Bisoca
Bisoca
Bisoca (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°32′54″N 26°42′45″E / 45.54833°N 26.71250°E / 45.54833; 26.7125045°32′54″N 26°42′45″E / 45.54833°N 26.71250°E / 45.54833; 26.71250

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Buzau county CoA.png Buzău

SIRUTA 45245

Reședință Bisoca
Componență

Guvernare
 - Primar Florin Stemate[*][3] (IND, )

Suprafață
 - Total 7.268 km²
Altitudine 810 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2791 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 2.962 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 127055

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Bisoca
Poziția localității Bisoca

Bisoca este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Băltăgari, Bisoca (reședința), Lacurile, Lopătăreasa, Pleși, Recea, Sările și Șindrila.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în nordul extrem al județului, în zona cursului superior al râului Râmnicul Sărat, la poalele muntelui Bisoca. Comuna este legată de restul județului prin șoseaua județeană DJ204C care o leagă de Vintilă Vodă, în valea Slănicului. Același drum județean duce spre nord către Jitia, Vrancea.[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bisoca

     Români (97.74%)

     Necunoscută (2.25%)

     Altă etnie (0.0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bisoca

     Ortodocși (97.74%)

     Necunoscută (2.25%)

     Altă religie (0.0%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bisoca se ridică la 2.791 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.962 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,74%). Pentru 2,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,74%). Pentru 2,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Bisoca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Florin Stemate[*], de la politician independent, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 6            
Partidul Național Liberal 4            
Candidat independent 1            

Istorie[modificare | modificare sursă]

Cuvântul Bisoca vine de la slavonescul "vasocoi" (înalt), localitatea fiind situată la o altidudine de aproximativ 1.000 metri.[7]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Bisoca făcea parte din plasa Râmnicul a județului Râmnicu Sărat, fiind formată din satele Bisoca, Băltăgari, Sările, Șindila, Recea, Lopătăreasca, Bisocuța și Poiana, totalizând 1471 de locuitori. În comună funcționau o biserică de lemn fondată în 1835, o alta de zid fondată în 1883 și o școală de băieți, cu 102 elevi, fondată în 1890.[8]

În 1925, comuna este consemnată cu satele Bisoca, Lopătăreasa, Recea, Sările și Șindrila în plasa Dumitrești a aceluiași județ, având 1797 de locuitori.[9]

În 1950, a fost inclusă în raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, în structura actuală, a devenit parte din județul Buzău.[10]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Unicul monument istoric de pe raza comunei Bisoca este mănăstirea Poiana Mărului de lângă satul Bătlăgari, pe DJ204C, monument clasificat drept monument de arhitectură de importanță națională. Ea cuprinde două biserici de lemn: biserica Nașterea Maicii Domnului și biserica Duminica Tuturor Sfinților. Există un litigiu între comuna Bisoca și comuna vecină Jitia (județul Vrancea) cu privire la delimitarea teritoriului între cele două comune și care privește terenul pe care este construită mănăstirea.[11]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Bisoca. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/preview#!data=!1m4!1m3!1d53849!2d26.7055648!3d45.5441816. Accesat la 5 septembrie 2013. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  7. ^ Copii transnistreni la Muntele de sare, 26 iunie 2006, Andreea Tudorica, Vladimir Ioan, Jurnalul Național, accesat la 11 iulie 2012
  8. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Bisoca, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 411–413. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 
  9. ^ Comuna Bisoca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=623. Accesat la 7 martie 2012. 
  10. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 29 februarie 2012. 
  11. ^ Borcea, Ștefan (8 decembrie 2012). „Prefectura Vrancea deschide proces pentru Mănăstirea Poiana Mărului”. Focșani: Adevărul. http://adevarul.ro/locale/focsani/prefectura-vrancea-deschide-proces-manastirea-poiana-marului-1_50c2ef2da13fb28bd7cc02e8/index.html#. Accesat la 5 aprilie 2013.