Comuna Gura Caliței, Vrancea
| Gura Caliței | |
| — comună — | |
  Gura Caliței Gura Caliței (România) | |
| Coordonate: 45°35′16″N 27°01′02″E / 45.58778°N 27.01722°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vrancea |
| SIRUTA | 176338 |
| Atestare |  |
| Reședință | Gura Caliței |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Gura Caliței[*] | Gică Grosu[*][1] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 47 km² |
| Altitudine | 167 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.558 locuitori |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Gura Caliței (în trecut, Lacu lui Băban) este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Bălănești, Cocoșari, Dealu Lung, Groapa Tufei, Gura Caliței (reședința), Lacu lui Baban, Plopu, Poenile, Rașca și Șotârcari.[2] Se află la o altitudine de 167 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 47 km². Populația este de 2.558 locuitori, determinată în , prin recensământ, chestionar.
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Numele comunei și a satului omomim
[modificare | modificare sursă]Numele comunei provine de la gura de vârsare a pârâului Calița în râul Râmna. Primele locuințe au fost construite în zona de confluență a celor două ape, care a fost favorabilă întemeierării de așezări omenești. Locuitorii au fost atrași de solurile roditoare din preajma Caliței și a Râmnei, deci în acest caz este vorba despre un toponim care își are originea de la un hidronim, derivat de la acesta.[3]
Numele altor sate ale comunei
[modificare | modificare sursă]- Bălănești, Cocoșari și Șotârcari – Cele trei denumiri sunt nume de sate provenite de la antroponime (nume de persoane), în cazul acestor trei sate fiindu-le adăugate sufixele --ești și -ari:
- Bălănești = Bălan + ești
- Cocoșari = Cocoș + ari
- Șotârcari = Șotârcă + ari;[3]
- Dealu Lung – Satul şi-a luat acest nume de la dealul foarte lung aşezat la cumpăna apelor Râmna şi Raşca, pe a cărui culme a fost întemeiat. Satul mai avea o denumire secundară, Peletic;[3]
- Groapa Tufei – În cazul acestui sat, proviniența ar fi o depresiune adâncă străbătută de un pârâu repede care aduce apele ploilor din poalele Măgurii şi le varsă în Râmna;[3] Acest aspect este explicat în cadrul lucrării „Toponimie Românească” de Iorgu Iordan care explică cuvântul „groapă”, ca groapă mare, mormânt, ravenă, şanţ, săpătură, mlaştină, depresiune închisă cu teren băltos şi sol argilos. Toate au ca element semantic comun: depresiune, aşadar groapă, la care presupunem existenţa apei, a umezelii;
- Lacu lui Baban – Poartă denumirea unui cioban, Constandoiu Baban. Acest cioban a fost primul proprietar a unui lac care se află la răsărit de pădurea Șotârcăreasa, și care era denumit Lacu lui Baban. Urmele acestui lac mai există și astăzi. El a dat numele și localității Constandoiu, iar acest termen a fost vremelnic denumirea secundară a satului;[3]
- Plopu – Satul și-a luat denumirea de la pădurile de plopi seculari, care se găseau pe locul unde s-a înființat acest sat;[3]
- Poenile – Provine de la moșia Poienile. Această moșie era o fâneață formată din poieni „locuri în pădure”, fără copaci şi acoperite cu iarbă, înconjurate de pădure, luminişuri, unde s-au stabilit ţăranii clăcaşi, întemeindu-şi gospodării şi formând un sat numit Poienile, de la numele locurilor unde s-au aşezat, de unde şi forma de plural a toponimicului;[3]
- Rașca – Poartă denumirea hidronimului Rașca, ce denumește pârâul care curge de-a lungul satului Raşca. Acest termen își are originea de la patronul ceh Hrska;[3]
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna Gura Caliței se află în zona colinară central-sudică a județului, de-a lungul văii râului Râmna. Este traversată de-a lungul acestei ape de șoseaua județeană DJ204P, care o leagă spre sud-est de Dumbrăveni (unde se termină în DN2) și spre vest de Dumitrești.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Gura Caliței
Români (96,72%)
Alte etnii (0,16%)
Necunoscută (3,13%)
Componența confesională a comunei Gura Caliței
Ortodocși (96,21%)
Alte religii (0,66%)
Necunoscută (3,13%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Gura Caliței se ridică la 2.558 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.473 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,72%), iar pentru 3,13% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,21%), iar pentru 3,13% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Gura Caliței este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Gică Grosu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 2 | ||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 1 | ||||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Lacu lui Băban, făcea parte din plasa Marginea de Sus a județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Lacu lui Băban (denumit și Constandoiu), Gura Caliței, Groapa Tufei, Poenile, Bălănești și Cocoșari, cu o populație totală de 1617 locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală mixtă cu 150 de elevi.[8] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în plaiul Râmnicul din același județ și comuna Dealu Lung, formată din satele Peletic, Plopu, Rașca, Tinosu și Șotănari, cu o populație de 898 de locuitori. Aici existau două biserici (una datând din 1833) și o școală mixtă cu 28 de elevi.[9]
Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Dealu Lung și includerea ei în comuna Lacul lui Băban, cu satele Cocoșari, Constandoiu, Gura Caliței, Peletic, Plopu, Poenile, Tinoasa și cătunele Bălănești, Groapa Tufei, Rașca și Șotărcari, populația totală fiind de 2812 locuitori. Ea era arondată plășii Plăginești a aceluiași județ.[10]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Satul Gura Caliței a fost la un moment dat separat de comună și a format comuna Gura Caliței împreună cu satul Terchești, dar în 1964 această comună a fost desființată și satul Gura Caliței a revenit la comuna Lacu lui Băban.[11] În 1968, comuna a fost transferată la județul Vrancea, cu această ocazie mai multe sate nou-apărute (Frasinu, Pomii Cucilor, și Șesu cu Plopi) au fost comasate cu satul Dealu Lung.[12][13] După inundațiile și alunecările de teren din 1970, reședința comunei s-a mutat la Gura Caliței, iar comuna a luat numele satului de reședință.[14]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Subcarpații Vrancei (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România).
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- 1 2 3 4 5 6 7 8 „Monografia comunei Gura Caliței” (PDF). Primăria Gura Caliței. pp. 41, 42, 43. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Lacul-lui-Băban, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 125–126.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Dealul-Lung, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 83–84.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Lacul lui Băban”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 622.
- ↑ „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ Borcea, Stefan (). „Cum a dispărut comuna Lacul lui Baban după alunecările de teren din 1970”. Adevărul. Parametru necunoscut
|city=ignorat (ajutor)
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Monografia comunei Gura Caliței între istorie și legendă, Mihai V. Momanu, Corneliu I. Bălan, Editura Fundației "Tradiția Românească", București, 2010