Comuna Bordești, Vrancea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Bordești
—  Comună  —
Bordești
Bordești
Bordești se află în România
Bordești
Bordești
Bordești (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°32′42″N 27°02′17″E / 45.54500°N 27.03806°E / 45.54500; 27.0380645°32′42″N 27°02′17″E / 45.54500°N 27.03806°E / 45.54500; 27.03806

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Vrancea.svg Vrancea

SIRUTA175439

ReședințăBordești
ComponențăBordești, Bordeștii de Jos

Guvernare
 - PrimarGheorghe Tătaru[*][3][4] (PSD, )

Altitudine255 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1683 locuitori
 - Recensământul anterior, 20021.799 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal627045

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Bordești este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Bordești (reședința) și Bordeștii de Jos.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în sudul județului, la limita cu județul Buzău, într-o zonă colinară ce constituie bazinul râul Pietroasa, care se varsă pe teritoriul comunei în râul Slimnic. Este străbătută de șoseaua națională DN2N, care o leagă spre nord-vest de Dumitrești, Chiojdeni și Jitia, și spre est de Dumbrăveni (unde se intersectează cu DN2), Sihlea și Tătăranu (unde se termină în DN23A). La Bordeștii de Jos, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ202E, care duce spre sud-est la Obrejița (unde se intersectează cu DN2) și Sihlea.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bordești

     Români (92,09%)

     Romi (3,26%)

     Necunoscut (4,57%)

     Altă etnie (0,05%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bordești

     Ortodocși (87,93%)

     Adventiști de ziua a șaptea (7,24%)

     Necunoscută (4,57%)

     Altă religie (0,23%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bordești se ridică la 1.683 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.799 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,1%), cu o minoritate de romi (3,27%). Pentru 4,58% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2]

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,94%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (7,25%). Pentru 4,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Bordești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Gheorghe Tătaru[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Partidul Național Liberal3     
Uniunea Națională pentru Progresul României2     
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1     

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată numai din satul de reședință, cu 917 locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală de băieți cu 56 de elevi.[7] Satul Bordeștii de Jos, denumit pe atunci tot Bordești, făcea parte din comuna Tâmboești.[8]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Plăinești a aceluiași județ, cu 1050 de locuitori.[9] În 1931 comuna avea în compunere satele Bordeștii de Jos și Bordeștii de Sus.[10]

În 1950, ea a fost transferată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, a trecut la județul Vrancea, satul Bordeștii de Sus revenind tot atunci la denumirea de Bordești.[11][12]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În comuna Bordești se află două monumente istorice de interes național. Unul este clasificat ca monument de arhitectură — biserica „Adormirea Maicii Domnului” aflată la intrarea dinspre sud în satul Bordești, biserică ridicată în anii 1698–1699. Celălalt este clasificat ca monument memorial sau funerar și este reprezentat de cimitirul ostașilor români și germani din Primul Război Mondial, cimitir amenajat în anii 1930–1932.

În rest, în comună mai există două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice. Unul cuprinde urmele unei așezări eneolitice (cultura Cucuteni), aflat în punctul „Gh. Asanache”, iar celălalt, aflat pe terasa râului Recea, la 500 m sud de sat, conține o așezare din Epoca Bronzului, atribuită culturii Monteoru.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Bordești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 534. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Bordești, sat” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 534. 
  9. ^ „Comuna Bordești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 319. . 
  11. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei și a Mânăstirii Bordești, Gheorghe Asănache, Costel Anton, Gheorghe Chirtoc, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei [CTEA], București, 2007