Comuna Grajduri, Iași
| Grajduri | |
| — Comună — | |
 Grajduri |
|
 Grajduri
Grajduri (România)
|
|
| Coordonate: Coordonate: 46°58′54″N 27°33′54″E / 46.98167°N 27.56500°E46°58′54″N 27°33′54″E / 46.98167°N 27.56500°E | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ |  Iași |
|
|
|
| SIRUTA | 97241 |
| Atestare documentară | 1423 |
|
|
|
| Reședință | Grajduri |
| Componență |
|
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Constantin Zamfirache[*][3][4] (PSD, ) |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 48 km² |
| Altitudine | 334 m.d.m. |
|
|
|
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▲ 3563 locuitori |
|
|
|
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 707215 |
|
|
|
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames |
|
|
|
|
 |
|
Modifică date / text  |
|
Grajduri (în trecut, Valea Satului) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Cărbunari, Corcodel, Grajduri (reședința), Lunca, Pădureni, Poiana cu Cetate și Valea Satului.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în marginea de sud a județului, la limita cu județul Vaslui. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord de Ciurea și Iași (unde se termină în DN28) și spre sud de Scânteia și mai departe în județul Vaslui de Rebricea și Vulturești (unde se termină în DN25).[5] Prin comună trece și calea ferată Iași-Vaslui, pe care este deservită de stația Grajduri.
În comuna Grajduri se află Poiana cu Schit, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite unele specii de plante de silvostepă, cum ar fi dumbățul, sulițica, pieptănărița și păiușul.[6]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Grajduri
Români (86.24%)
Romi (8.72%)
Necunoscută (4.99%)
Altă etnie (0.02%)
Componența confesională a comunei Grajduri
Ortodocși (93.88%)
Necunoscută (4.99%)
Altă religie (1.12%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grajduri se ridică la 3.563 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.110 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,25%), cu o minoritate de romi (8,73%). Pentru 5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,88%). Pentru 5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Grajduri este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Constantin Zamfirache[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 4 | ||||||||
| Partidul Social Românesc | 2 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | ||||||||
| Uniunea Națională pentru Progresul României | 1 | ||||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Valea Satului, făcea parte din plasa Fundul a județului Vaslui și era formată din satele Grajdurile, Valea Satului, Ciocârlești și Cărbunari, plus micile așezări Golia, Cocordel și Lunca, având în total 1072 de locuitori. În comună existau o moară de vânt, o școală și o biserică.[9] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Codăești a aceluiași județ, având 1672 de locuitori în satele Cărbunari, Ciocârlești, Cocordel, Grajduri, Lingurari, Sperieți și Valea Satului, reședința comunei fiind satul Grajduri.[10]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași iar în 1964, satul Sperieți a primit denumirea de Poienile.[11] În 1968, a trecut la județul Iași, având alcătuirea actuală.[12][13]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Patru obiective din comuna Grajduri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Cetate”, în marginea de nord-vest a satului Poiana cu Cetate, unde s-au găsit urme de așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A) și din perioada Latène. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ruinele schitului din „Poiana cu schit” (circa secolul al XVII-lea) aflate în pădurea Borosești de lângă satul Grajduri; o casă datând din 1910 și aflată în satul Pădureni; și biserica lui Cujbă (secolul al XVII-lea) din Poiana cu Cetate.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013.
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013.
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Grajduri, Iași. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@46.9687562,27.5408666,14z. Accesat la 19 mai 2014.
- ^ „Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate”. Lege5.ro. http://lege5.ro/Gratuit/gi3donbu/legea-nr-5-2000-privind-aprobarea-planului-de-amenajare-a-teritoriului-national-sectiunea-a-iii-a-zone-protejate. Accesat la 20 mai 2014.
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013.
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx.
- ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Valea-Satului, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 717. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf.
- ^ „Comuna Valea Satului în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=797. Accesat la 19 mai 2014.
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-799-din-17-decembrie-1964-privind-schimbarea-denumirii-unor-localitati-emitent-consiliul-de-stat-publicat-n-19380.html. Accesat la 19 mai 2014.
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 19 mai 2014.
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 19 mai 2014.
