Râul Bârlad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Râul Bârlad
—  Codul râului: XII.1.78  —
Râul Bârlad în dreptul localității Țigănești

Râul Bârlad în dreptul localității Țigănești
Date geografice
Zonă de izvorârePodișul Central Moldovenesc, Valea Ursului
Cotă la izvor370 m.d.m.
EmisarSiret
Punct de vărsare[[sat Salcia, Galați|Salcia]
Date hidrologice
Bazin de recepție7330 km²
Lungimea cursului de apă289 km
Debit mediu11 m³/s
Date generale
Județe traversateNeamț, Vaslui, Galați
Afluențide la Wikidata
Afluenți de stângaBozieni, Fundătura, Gârboveta, Hausei, Găureni, Sacovăț, Velna, Stavnic, Rebricea, Vasluieț, Crasna, Albești, Idriciu, Văleni, Chioara, Banca, Bujorani, Zorleni, Trestiana, Jeravăț, Hobana, Bârzota, Gârbovăț, Corozel
Afluenți de dreaptaBăbușa, Buda, Stemnic, Racova, Ghilănoiu, Chițcani, Pârvești, Horoiata, Simila, Valea Seacă, Tutova, Pereschiv, Bălăneasa, Lupul, Berheci, Blăneasa, Prisaca, Tecucel
Principalele localități traversateOniceni, Negrești, Vaslui, Bârlad, Tecuci
PoduriBăcești, Buhăiești, Cânțălărești, Mărășeni, Rediu, Muntenii de Jos, Crasna, Roșiești-Gară, Banca-Gară, Simila, Trestiana, Tecuci, Drăgănești, Podoleni, Umbrărești
Raul Barlad.png
Localizarea râului Bârlad pe harta României

Bârlad este un râu din estul României, cel mai important afluent din partea stângă al râului Siret. Izvorăște din Podișul Central Moldovenesc și trece pe lângă orașele Negrești,Vaslui, Bârlad și Tecuci.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Până în secolul al XV-lea, Bârladul se vărsa direct în Dunăre. Luptele dintre Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos au implicat la un moment dat abaterea de către Ștefan cel Mare a unui braț al Siretului, pentru a seca șanțul unei fortificații a dușmanului său. [1] Aceasta a dus, în timp, la deplasarea cursului Siretului spre est, în albia veche a Bârladului, care curgea paralel cu Siretul, vărsându-se separat în Dunăre. Acest fapt rezultă atât din cronica lui Miron Costin, cât și prin existența Bârlădelului, vechiul său curs părăsit. Legarea brațelor Siretului realizată de Ștefan cel Mare a fost consolidată de Gheorghe Ștefan (1653-1658), după cum rezultă dintr-un document din 1660. [2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ N.A. Bogdan - "Orașul Iași" (ed. a II-a, Ed. Tehnopress, Iași, 2004)
  2. ^ Marcu Botzan - "Apele în viața poporului român" (Ed. Ceres, București, 1984), p. 264

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971

Imagini[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Râul Bârlad