Vlăhița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Vlăhița
Nagyoláhfalu / Szentegyháza
—  Oraș  —
Vlăhița
Vlăhița
Stemă
Stemă
Vlăhița se află în România
Vlăhița
Vlăhița
Vlăhița (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°21′0″N 25°31′48″E / 46.35000°N 25.53000°E / 46.35000; 25.5300046°21′0″N 25°31′48″E / 46.35000°N 25.53000°E / 46.35000; 25.53000

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Harghita.svg Harghita

SIRUTA83749

ReședințăVlăhița[*]
ComponențăVlăhița[*], Băile Homorod, Minele Lueta

Guvernare
 - PrimarTibor Molnár[*][3] (PCM, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 6898 locuitori
 - Densitate71 loc./km²
 - Recensământul anterior, 20027.042 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal535500

Localități înfrățite
 - CeglédUngaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Vlăhița
Poziția localității Vlăhița

Vlăhița (în maghiară Nagyoláhfalu, din 1899 Szentegyháza) este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România, format din localitățile componente Băile Homorod, Minele Lueta și Vlăhița (reședința).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Vlăhița este menționată de G.Popa Lisseanu, A. Lapedatu și I. Lupaș ca fiind un vechi cnezat al românilor. Astfel ei arată că [4] într-un document al regelui Ungariei din 1301 se atestă existența unui duce român Ursu, în zona Vlăhiței, localitate numită în vechime Villa Olachalis; Ursu și românii primesc înlesniri de la regele Ungariei la plata unor impozite[5] Vlăhița a fost atestată a doua oară din punct de vedere documentar în 1406 ca Villa Olachalis, satul românilor. În anul 1850 a fost dat în funcțiune un ciocan hidraulic pentru prelucrarea fierului (vashámor), precum și un furnal de fier, proprietatea unui întreprinzător din Brașov.[6] În localitate se prelucra fierul obținut în exploatarea de la „Sfânta Cruce” (Szentkereszt), aflată în sudul localității. La sfârșitul secolului al XIX-lea autoritățile maghiare au schimbat denumirea localității în „Sfânta Biserică” adică Szentegyháza.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Vlăhița

     Maghiari (97,18%)

     Necunoscută (1,87%)

     Altă etnie (0,94%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Vlăhița

     Romano-catolici (87,22%)

     Reformați (4,24%)

     Unitarieni (3,62%)

     Martori ai lui Iehova (1,14%)

     Necunoscută (1,88%)

     Altă religie (1,87%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Vlăhița se ridică la 6.898 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.042 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (97,19%). Pentru 1,87% din populație, apartenența etnică este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (87,23%), dar există și minorități de reformați (4,25%), unitarieni (3,62%) și martori ai lui Iehova (1,15%). Pentru 1,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Vlăhița este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Tibor Molnár[*], de la Partidul Civic Maghiar, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Alianța Electorală MPP - EMNP9         
Uniunea Democrată Maghiară din România4         
Candidat independent1         
Candidat independent1         

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 1850 au fost numărate 1.651 de persoane, dintre care 1.554 maghiari (din care 1.547 secui) (94,2%), 54 români (3,5%), 33 țigani (2,1%), 5 germani (0,3%) și 5 persoane de altă naționalitate (0,3%).[9]

Vlăhița - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ A. Lapedatu, I. Lupaș, Realități istorice în voevodatul Transilvaniei, Anuarul Institutului de Istorie Națională, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului,1938, p.30
  5. ^ G. Popa Lisseanu, Originea secuilor si secuizarea romanilor Ed. Pur Si Simplu, Bucuresti, 2003, p.69 ISBN 973-86261-4-5
  6. ^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck, 1993, p. 265.
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  8. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  9. ^ Erdély etnikai és felekezeti statisztikája

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Vlăhița