Sari la conținut

Odorheiu Secuiesc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Odorheiul Secuiesc)
Odorheiu Secuiesc
Székelyudvarhely
Oderhellen
—  municipiu  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Odorheiu Secuiesc se află în România
Odorheiu Secuiesc
Odorheiu Secuiesc
Odorheiu Secuiesc (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°18′50″N 25°18′6″E ({{PAGENAME}}) / 46.31389°N 25.30167°E

Țară România
Județ Harghita

SIRUTA83133
Atestare documentară1301

ReședințăOdorheiu Secuiesc[*]
ComponențăOdorheiu Secuiesc[*]

Guvernare
 - PrimarÁrpád Gálfi[*][1] (POL[*], )

Populație (2021)
 - Total31.335 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal535600[2]

Localități înfrățite
 - TatabányaUngaria
 - BarcsUngaria
 - VácUngaria
 - CeglédUngaria
 - BichișciabaUngaria
 - SuboticaSerbia
 - Dunajská StredaSlovacia
 - SoroksárUngaria
 - BudapestaUngaria
 - VárkerületUngaria
 - TihanyUngaria
 - KeszthelyUngaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Odorheiu Secuiesc
Poziția localității Odorheiu Secuiesc
Poziția localității Odorheiu Secuiesc

Odorheiu Secuiesc, colocvial Odorhei, (în maghiară Székelyudvarhely, în germană Oderhellen, alternativ Hofmarkt, în latină Areopolis) este un municipiu în județul Harghita, Transilvania, România. În 2011, avea o populație de 34.257 de locuitori.

Așezare geografică

[modificare | modificare sursă]

Orașul se află situat la 105 km sud-est de Târgu Mureș și este străbătut de râul Târnava Mare.

În teritoriul orașului au fost descoperite ruinele unui castrul roman.

Într-un document din 1301[3] este amintită existența aici a unui castru regal, Castram Vduord. Denumirea Vduord indică faptul că executorul secuilor își avea aici sediul. Se presupune că localitatea a fost oraș liber înainte de secolul al XIV-lea. În anul 1357, aici s-a ținut prima dietă (adunare reprezentativă) a secuilor. Cetatea (castelul) din oraș a fost edificată în anul 1492 cu folosirea materialelor de construcție ale unei mănăstiri. Ioan Sigismund, principele maghiar al Transilvaniei, a luat în stăpânire cetatea după ce a câștigat o bătălie contra secuilor. Între anii 1562 și 1565, Principatul Transilvaniei a finanțat construirea noului castel Székelytámadt (textual, "a atacat secuiul"), ceea ce a fost interpretat ca o umilință adusă secuilor înfrânți în bătălia cu trupele maghiare princiare. Secuii au distrus acest castel în anul 1599, când au luptat alături de voievodul muntean, Mihai Viteazul, și principe ardelean în 1600. Reconstruirea lui a fost ordonată numai după anul 1621 de noul principe, Gabriel Bethlen. În 1616, pașa otoman Ali a ars castelul din temelii, iar în 1704 generalul romano-german Tiege l-a jefuit. În cele din urmă, castelul a fost demolat parțial de secui, la ordinul lui Lőrinc Pekry, care l-a recucerit. De atunci, castelul se numește Csonkavár („castelul trunchiat”) și a dăinuit până în zilele noastre.

În 1558, regina maghiară Isabella a acordat Odorheiului (atestat ca târg din 1485) statutul de oraș liber, cu drept de folosire a sigiliului și stemei, scutit de orice alte obligații, cu excepția tributului datorat otomanilor.

La începutul secolului al XVII-lea (1613), în numele localității a apărut și atributul Secuiesc.

În anul 1876, localitatea a devenit reședința comitatului austro-ungar Odorhei, care a luat ființă prin unirea a trei scaune secuiești. În perioada interbelică, localitatea a fost reședința județului românesc Odorhei.

În timpul regimului comunist, orașul a făcut parte mai întâi din Regiunea Stalin (1950-1960), apoi din Regiunea Autonomă Maghiară, după care, în anul 1968, nu și-a mai redobândit statutul de reședință de județ, ci a fost integrat în nou-înființatul județ Harghita, cu reședința la Miercurea Ciuc.



Componența etnică a municipiului Odorheiu Secuiesc

     Maghiari (87,29%)

     Români (2,3%)

     Romi (1,58%)

     Alte etnii (0,09%)

     Necunoscută (8,75%)


Componența confesională a municipiului Odorheiu Secuiesc

     Romano-catolici (46,48%)

     Reformați (26,04%)

     Unitarieni (12,58%)

     Ortodocși (1,88%)

     Alte religii (3,02%)

     Necunoscută (10%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Odorheiu Secuiesc se ridică la 31.335 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 34.257 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (87,29%), cu minorități de români (2,3%) și romi (1,58%), iar pentru 8,75% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt romano-catolici (46,48%), cu minorități de reformați (26,04%), unitarieni (12,58%) și ortodocși (1,88%), iar pentru 10% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Odorheiu Secuiesc - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Municipiul Odorheiu Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Árpád Gálfi[*], de la Partidul Oamenilor Liberi[*], este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Oamenilor Liberi12            
Uniunea Democrată Maghiară din România6            
Partidul Civic Maghiar1            

Personalități

[modificare | modificare sursă]

La Odorheiu Secuiesc s-au născut:

Aici a studiat marele povestitor maghiar de basme Elek Benedek.

Preotul ortodox român Sebastian Rusan (1884-1956) a slujit în perioada 1933-1940 ca paroh și administrator protopopesc la Odorhei, construind o biserică ortodoxă monumentală în acest oraș.[8]

Orașe înfrățite

[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Odorheiu Secuiesc